AVC-ul apare tot mai des la 40-50 de ani. Măsurile care pot preveni aproape 9 din 10 cazuri

Accidentul vascular cerebral (AVC) afectează tot mai des pacienți de 40 și 50 de ani, o vârstă la care, până nu demult, un astfel de eveniment era o raritate. Din fericire, aproape nouă din zece cazuri pot fi prevenite, iar măsurile care cântăresc cel mai mult țin de obiceiuri ușor de schimbat.

• La nivel mondial, aproximativ 12 milioane de oameni suferă în fiecare an un prim AVC, iar șapte milioane mor din această cauză, potrivit raportului Global Stroke Fact Sheet 2025, publicat de World Stroke Organization în revista International Journal of Stroke.
• Riscul de a trece printr-un astfel de episod de-a lungul vieții a ajuns la 25% după vârsta de 25 de ani, iar 84% din povara bolii este asociată cu 23 de factori care pot fi modificați.
• Tensiunea arterială crescută are cea mai mare influență, fiind responsabilă pentru 57% din dizabilitățile provocate de AVC.

Ce îngrijorează cel mai tare specialiștii este creșterea numărului de cazuri în rândul tinerilor. O comisie a World Stroke Organization și a revistei The Lancet Neurology a constatat că numărul AVC-urilor la persoanele sub 55 de ani crește atât în țările bogate, cât și în cele cu venituri mici, în timp ce la vârstnici rămâne stabil sau scade. Numărul total al celor afectați de un AVC aproape s-a dublat în ultimii treizeci de ani.

Potrivit Eurostat, România se află printre țările Uniunii Europene cu cele mai mari rate de mortalitate prin boli cerebrovasculare, alături de Bulgaria, Letonia și Lituania, la polul opus față de Franța.

Explicațiile sunt în mare parte cunoscute: obezitatea, consumul de alimente ultraprocesate, sedentarismul și somnul insuficient.

Dr. Arvind Chandratheva, neurolog la University College London Hospital, din Marea Britanie, atrage atenția și asupra consumului de droguri recreaționale, un factor mai puțin discutat în prevenția AVC-ului la vârsta mijlocie. „În special cocaina apare acum ca un factor de risc insuficient recunoscut”, spune neurologul. Drogul poate provoca creșteri bruște ale tensiunii arteriale, spasm al vaselor de sânge și tulburări de coagulare, mecanisme care pot amplifica riscul de accident vascular cerebral chiar și la persoane fără istoric cardiovascular cunoscut.

Hipertensiunea, principalul factor care poate fi corectat

Hipertensiunea arterială este factorul asupra căruia se poate interveni cu cel mai mare efect, însă rămâne adesea nedepistată, fiindcă nu provoacă simptome.

„De la 40 de ani ar trebui să vă monitorizați tensiunea cel puțin de două ori pe an, mai des dacă pare instabilă”, recomandă dr. Chandratheva. Valorile pe care le consideră ideale sunt sub 120 cu 80, iar pentru cei care au avut deja un AVC ținta coboară sub 130 cu 80.

„Trebuie luate măsuri dacă tensiunea depășește 140 cu 90 la cabinet sau dacă stă constant peste 135 cu 85 acasă, unde de obicei ești mai relaxat”, explică specialistul. Dacă după șase săptămâni valorile rămân ridicate, ar fi indicată o discuție cu medicul de familie despre tratament.

Pe lângă tensiune, controlul anual al colesterolului, indicat tot de la 40 de ani, ajută la depistarea timpurie a riscului, deoarece organismul procesează grăsimile diferit odată cu vârsta. În România, recomandările folosite în practica medicală urmăresc mai ales colesterolul LDL, așa-numitul colesterol „rău”. Ținta diferă în funcție de riscul cardiovascular: la persoanele cu risc foarte mare, medicii urmăresc coborârea LDL sub 55 mg/dl, iar la cele cu risc înalt, sub 70 mg/dl. La risc moderat, pragul luat în calcul este sub 100 mg/dl.

Profilul lipidic trebuie interpretat împreună cu tensiunea arterială, glicemia sau hemoglobina glicozilată, greutatea, fumatul și istoricul medical. Aceste date arată mai corect riscul pentru inimă și vase decât o singură valoare a colesterolului.

Ceasurile inteligente, un nou instrument pentru depistarea hipertensiunii

În septembrie 2025, Apple a primit autorizarea Administrației americane pentru Alimente și Medicamente (FDA) pentru o funcție a Apple Watch care analizează, vreme de 30 de zile, modul în care vasele de sânge reacționează la bătăile inimii, cu ajutorul senzorului optic de la încheietură.

Sistemul nu măsoară direct tensiunea și nu pune un diagnostic, ci avertizează utilizatorul când detectează tipare repetate de hipertensiune și îl îndrumă spre o verificare cu tensiometrul clasic. Compania estimează că funcția ar putea semnala peste un milion de cazuri nedepistate în primul an, deși, conform datelor proprii, identifică aproximativ 40% dintre persoanele cu hipertensiune.

„Este un mod nou de a depista tensiunea ridicată și e bine să avem mai multe instrumente care ne ajută să o detectăm mai devreme”, a menționat dr. Nikhil Ahluwalia, cardiolog și cercetător clinic la Barts Heart Centre din Londra. Cardiologul avertizează însă că tehnologia este la început și că rezultatele trebuie interpretate împreună cu un medic, altfel pot deveni o sursă de anxietate pentru utilizatori.

Fibrilația atrială provoacă un sfert dintre AVC-uri

Una dintre cele mai înșelătoare cauze de AVC este fibrilația atrială, cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac din lume. În cazul acestei afecțiuni, atriile, camerele superioare ale inimii, se contractă neregulat, sângele stagnează și se pot forma cheaguri care, odată desprinse, ajung prin artere până la creier și blochează circulația.

„Persoanele cu fibrilație atrială au un risc de cinci ori mai mare să facă un AVC, iar fibrilația provoacă unul din patru AVC-uri”, a atras atenția dr. Ahluwalia. Potrivit Heart and Stroke Foundation, fibrilația atrială crește de trei până la cinci ori riscul de AVC ischemic și este implicată, după vârsta de 40 de ani, în aproximativ un sfert dintre cazuri.

Boala poate evolua fără să dea de bănuit. „Simptomele pot include palpitații, lipsă de aer, oboseală sau amețeli, dar mulți oameni nu au niciun simptom, iar internarea pentru AVC este momentul când boala e descoperită. Aceste AVC-uri legate de fibrilație apar la vârste mai tinere și provoacă dizabilități mai mari. Este important să depistăm fibrilația, fiindcă AVC-ul poate fi prevenit”, a adăugat cardiologul.

Medicul a observat că tot mai mulți pacienți ajung la consult după ce ceasurile inteligente sau brățările sportive le-au semnalat episoade de ritm cardiac neregulat. Astfel de înregistrări nu stabilesc diagnosticul, dar merită păstrate și arătate medicului, care poate recomanda o electrocardiogramă sau monitorizare Holter. Pulsul poate fi verificat și manual, la încheietură, mai ales dacă apar palpitații, amețeli, oboseală neobișnuită sau lipsă de aer.

După confirmarea fibrilației atriale, prioritatea este reducerea riscului de AVC. Tratamentul poate include anticoagulante, iar în funcție de caz se adaugă medicamente pentru controlul ritmului cardiac, ablație prin cateter sau implantarea unui stimulator cardiac.

Dieta mediteraneeană și reducerea aportului de sare au efect dovedit asupra tensiunii

Sarea în exces este unul dintre cei mai importanți factori de risc ai hipertensiunii. „Unul dintre motivele pentru care avertizăm asupra alimentelor procesate este conținutul lor foarte mare de sare”, a subliniat dr. Arvind Chandratheva. Mâncărurile gata preparate, cele de tip fast-food, gustările ambalate și sosurile la borcan se află printre sursele principale de sare.

De cealaltă parte, dieta mediteraneeană are efecte dovedite în reducerea riscului de boli cardiovasculare cu până la 30%, iar acest beneficiu a fost observat în mai multe studii foarte mari din ultimul deceniu.

PREDIMED, unul dintre cele mai importante studii clinice despre dieta mediteraneeană și sănătatea cardiovasculară, a inclus peste 7.400 de persoane cu risc cardiovascular ridicat, dar fără boală cardiovasculară diagnosticată la intrarea în studiu. Participanții au urmat fie o dietă mediteraneeană în care a dominat uleiul de măsline extravirgin, fie o dietă mediteraneană în care au dominat nucile, fie o dietă săracă în grăsimi.

După aproape cinci ani, grupurile care au urmat dieta mediteraneeană au avut cu aproximativ 30% mai puține evenimente cardiovasculare majore, adică infarct, AVC sau deces de cauză cardiovasculară.

Renunțarea la fumat ajută la orice vârstă, iar alternativele nu sunt fără risc

„Țigările conțin sute de substanțe chimice care afectează vasele de sânge, cresc inflamația, rigidizează arterele și favorizează formarea cheagurilor. Nu este niciodată prea târziu să renunți”, a subliniat neurologul.

Despre vaping, specialistul atrage atenția că ar trebui folosit doar ca metodă de a renunța la fumat, „mai puțin nociv decât fumatul, dar nu inofensiv”. Nici plicurile cu nicotină nu sunt lipsite de riscuri: „Nicotina în sine poate crește tensiunea și ritmul cardiac și poate afecta vasele de sânge și inflamația”.

Alcoolul repartizat pe parcursul săptămânii

Consumul excesiv de alcool crește tensiunea, tulbură somnul, îngrașă și predispune la diabet, iar consumul ocazional poate declanșa fibrilație atrială.

„Ideea că un pahar de vin roșu pe zi protejează inima este depășită. Nu le spun pacienților că trebuie să se abțină complet, dar să nu depășească 14 unități pe săptămână, repartizate pe mai multe zile, și în unele zile să nu consume deloc alcool. Evitați consumul excesiv ocazional”, a atenționat dr. Chandratheva. O unitate de alcool reprezintă aproximativ 8 grame de alcool pur, astfel încât 14 unități înseamnă circa 112 grame de alcool pe săptămână. În băuturi, cantitatea se apropie de șase halbe de bere de 4%, șase pahare medii de vin de 175 ml sau șapte porții duble de tărie de 40%, precum vodcă, gin ori whisky.

Mișcarea constantă contează mai mult decât intensitatea

În privința efortului fizic, dr. Ahluwalia respinge ideea unei rețete unice. „Nu există un singur «cel mai bun exercițiu» împotriva unui AVC. Cel mai bun este cel care îți place cel mai mult și pe care îl vei continua, fie că e înot, alergare sau Tai Chi. Constanța contează mai mult decât intensitatea”, spune cardiologul.

Ghidurile actuale recomandă cel puțin 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână. Util este și efortul susținut de intensitate scăzută, cunoscut drept antrenament în zona 2, adică activitate la 60%-70% din frecvența cardiacă maximă, suficient de ușor cât să poți încă purta o conversație, cum ar fi drumețiile, mersul alert sau pedalatul lejer.  

Somnul, factorul cardiovascular adesea ignorat

Somnul participă la reglarea tensiunii arteriale, a activității sistemului nervos simpatic și a metabolismului glucozei. Când nopțile cu mai puțin de șase ore de somn se repetă, organismul rămâne mai mult timp într-o stare de activare fiziologică, cu secreție crescută de hormoni de stres, variații tensionale și control metabolic deficitar. La persoanele cu hipertensiune, diabet, exces ponderal sau fibrilație atrială, aceste modificări pot amplifica riscul vascular deja existent.

O cercetare prospectivă pe aproape o jumătate de milion de adulți din China a identificat un risc mai mare de boli cardiovasculare, inclusiv AVC, la persoanele care dormeau mai puțin de șase ore pe noapte, dar și la cele care depășeau nouă ore. O analiză a cohortei europene EPIC-Potsdam a inclus somnul mai scurt de șase ore printre comportamentele asociate cu un risc mai mare de boli cronice, alături de fumat, obezitate, alimentație dezechilibrată și sedentarism.

În prevenția AVC-ului, somnul trebuie evaluat împreună cu tensiunea, profilul lipidic, glicemia, greutatea și ritmul cardiac. Insomnia persistentă, programul neregulat de somn sau apneea în somn pot întreține hipertensiunea și pot agrava riscul cardiometabolic, mai ales după 40 de ani.