Creierul femeilor se reorganizează în menopauză: „Devine un alt creier”

Creierul femeilor trece printr-o transformare amplă în anii dinaintea și de după ultima menstruație și, potrivit noilor cercetări, schimbările nu includ doar ceața mentală și oscilațiile de dispoziție cu care multe femei sunt deja obișnuite.

Un studiu pe aproape 125.000 de femei, publicat în ianuarie 2026, a scos la iveală că menopauza se asociază cu pierderi măsurabile ale substanței cenușii din zone ale creierului responsabile pentru memorie și controlul emoțiilor, adică regiunile afectate primele de boala Alzheimer.

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, subliniază însă că, după ce are loc această remodelare, creierul păstrează o bună capacitate de adaptare, iar perioada de tranziție reprezintă intervalul în care intervențiile medicale au cele mai bune rezultate.

„Criza bioenergetică” a creierului

Roberta Brinton, cercetătoare la Universitatea Arizona, SUA, descrie această etapă ca pe o transformare profundă a creierului. „Devine un alt creier”, a declarat specialista pentru revista New Scientist. Explicația ține în mare parte de scăderea nivelului de estrogen. Acest hormon nu influențează doar funcția reproductivă, ci ajută și creierul să folosească glucoza pentru energie. Potrivit Robertei Brinton, estrogenul contribuie la susținerea unei părți importante din metabolismul energetic al creierului, estimată la până la un sfert. Când nivelul lui scade brusc, creierul intră într-o „criză bioenergetică”, iar modificările pot fi observate prin intermediul imagisticii cerebrale.

Într-un studiu publicat în 2021, Roberta Brinton și colegii săi au analizat imagini obținute prin rezonanță magnetică de la 161 de femei cu vârste între 40 și 65 de ani, aflate înainte de menopauză, în perioada de tranziție sau după instalarea ei.

„Tranziția spre menopauză poate scoate la iveală vulnerabilități neurologice. Pentru aceste femei, menopauza este o perioadă determinantă atât pentru identificarea riscurilor, cât și pentru o intervenție la timp”, a precizat cercetătoarea.

Schimbările din perioada menopauzei pot influența felul în care îmbătrânește creierul. Tocmai de aceea, această etapă poate deveni un moment optim pentru depistarea riscurilor, monitorizare atentă și prevenție înainte de instalarea problemelor cognitive.

Menopauza, o posibilă fereastră de vulnerabilitate pentru creier

Unul dintre cele mai cuprinzătoare studii pe această temă a fost publicat în revista Psychological Medicine și a inclus date de la aproape 125.000 de femei din cadrul UK Biobank, iar pentru aproximativ 11.000 dintre ele existau și imagini IRM cerebrale.

Echipa de la Cambridge a comparat trei situații diferite: femei care nu ajunseseră încă la menopauză, femei aflate după menopauză și care nu urmau terapie hormonală, respectiv femei aflate după menopauză și care urmau un astfel de tratament.

Diferențele au fost observate la nivelul zonelor creierului implicate în memorie, atenție, control emoțional și luarea deciziilor. În aceste regiuni, femeile aflate după menopauză aveau un volum mai mic de substanță cenușie. Este vorba despre țesutul care conține o mare parte dintre neuronii implicați în procesarea informației, iar modificările din aceste zone pot influența felul în care o persoană gândește, reacționează și își reglează emoțiile.

„Regiunile cerebrale în care am observat aceste diferențe sunt cele afectate de obicei în boala Alzheimer. Menopauza ar putea face aceste femei vulnerabile mai târziu în viață. Deși nu explică totul, această concluzie ne-ar putea ajuta să înțelegem de ce vedem de aproape două ori mai multe cazuri de demență la femei decât la bărbați”, a subliniat profesoara Barbara Sahakian, autoarea principală a studiului, de la Departamentul de Psihiatrie al Universității Cambridge.

Autorii nu spun că menopauza provoacă demență. Studiul arată însă că această etapă poate coincide cu schimbări cerebrale care merită urmărite mai atent. Terapia hormonală nu a oprit pierderea de substanță cenușie, însă a fost asociată cu o încetinire ușoară a declinului vitezei de reacție. În grupul analizat, vârsta medie la instalarea menopauzei a fost de aproximativ 49,5 ani.

Ceața mentală și accesele de furie

Multe femei descriu mai întâi simptome care le afectează viața de zi cu zi: uită nume, rătăcesc cheile, pierd șirul unei lecturi sau al unei discuții, ratează întâlniri. Apar probleme de concentrare, gândurile par mai lente, iar lucrurile simple cer uneori mai mult efort decât înainte. Este senzația descrisă frecvent ca ceață mentală. În aceeași perioadă pot apărea iritabilitate, nerăbdare și reacții de furie care par greu de explicat.

Rajita Patil, directoarea programului dedicat menopauzei din cadrul UCLA Health, din SUA, numește această perioadă o fereastră de vulnerabilitate. „În acest interval vedem o agravare a simptomelor și tulburărilor clinice de sănătate mintală. Principalul motiv îl reprezintă schimbările hormonale, mai ales scăderea sau fluctuația estrogenului. Acest lucru are o influență profundă asupra neurotransmițătorilor din creier”, a explicat specialista. Riscul este mai mare la femeile care au avut depresie în trecut, mai ales depresie postnatală, sau simptome premenstruale intense, a adăugat Mary Jane Minkin, medic ginecolog și profesoară la Yale School of Medicine, din SUA.

În cadrul studiului Seattle Midlife Women’s Health, cercetătorii au chestionat 500 de femei cu vârste între 35 și 55 de ani despre intensitatea și frecvența stărilor de furie, despre tendința de a le exprima sau de a le reține. Pe măsură ce înaintau în vârstă, femeile au declarat că resimțeau furia mai des și mai intens, dar își controlau în aceeași măsură reacțiile. Multe trăiau această emoție frecvent, însă consumau multă energie ca să nu o arate.

Somnul întrerupt și bufeurile

Rajita Patil atrage atenția că somnul întrerupt poate agrava stările de iritabilitate, anxietate și epuizare, mai ales când bufeurile și transpirațiile nocturne trezesc femeile de mai multe ori pe noapte.

„Pot fi simptomele hormonale sau vasomotorii care provoacă treziri și împiedică somnul profund, reparator. Nu e vorba atât de durata somnului, cât de trezirile frecvente, din cauza cărora corpul nu se simte odihnit”, a menționat specialista. Simptomele vasomotorii, cunoscute mai ales drept bufeuri, afectează la rândul lor dispoziția, deoarece valurile de căldură și transpirațiile nocturne întrerup somnul tocmai în fazele reparatoare.

În același timp, menopauza apare, de regulă, într-o perioadă deja solicitantă. Multe femei au responsabilități mari la serviciu, cresc copii, au grijă de părinți în vârstă sau trec prin schimbări de familie, cum ar fi plecarea copiilor de acasă. Pe acest fond, somnul prost, bufeurile și fluctuațiile hormonale pot face ca totul să pară mai greu de controlat.

„Te-ai simțit ca o superfemeie, apoi se întâmplă asta: hormonii, somnul și bufeurile. Se prăbușește totul deodată”, a descris Patil situația.

De la ce vârstă apar schimbările

Menopauza nu începe în ziua în care menstruația se oprește. Acela este, de fapt, momentul care confirmă sfârșitul tranziției, după 12 luni consecutive fără menstruație. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), majoritatea femeilor intră la menopauză între 45 și 55 de ani. 

Schimbările apar însă mai devreme. Perimenopauza poate dura între 2 și 8 ani și debutează, de obicei, în jurul vârstei de 40 de ani. În acest interval, estrogenul nu scade liniar, ci fluctuează, motiv pentru care simptomele pot veni în valuri. Unele luni pot părea normale, apoi apar menstruații neregulate, bufeuri, transpirații nocturne, somn fragmentat, iritabilitate sau dificultăți de concentrare.

Ce se poate face, de la somn mai bun la terapia de substituție hormonală

„Oamenii cred că acestea sunt simptome naturale, cu care trebuie să te împaci, sau au impresia greșită că nu există tratamente eficiente ori sigure”, a atras atenția Ekta Kapoor, endocrinolog și specialist în menopauză la Clinica Mayo.

Primul lucru pe care îl recomandă medicii e protejarea somnului. „Când dormim bine, inflamația din organe scade”, a precizat Rajita Patil, adăugând că reducerea alcoolului (sub un pahar standard pe zi, adică sub 100 ml de vin sau 250 ml de bere), limitarea ecranelor seara, mișcarea regulată și tehnicile de relaxare sunt cele mai bune măsuri.

NICE, institutul britanic care elaborează ghiduri medicale, recomandă terapia cognitiv-comportamentală, un tip de psihoterapie structurată cunoscută prescurtat drept TCC, care reduce bufeurile, îmbunătățește somnul și dispoziția. Acolo unde este necesar, antidepresivele din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) ajută atât la stabilizarea dispoziției, cât și la diminuarea bufeurilor.

Terapia de substituție hormonală reprezintă însă opțiunea cea mai discutată. În noiembrie 2025, Agenția americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a inițiat eliminarea avertismentelor de tip „casetă neagră” de pe produsele hormonale folosite în menopauză, iar în februarie 2026 a aprobat primele modificări de etichetare pentru mai multe categorii de tratamente hormonale.  Autoritatea americană a precizat că beneficiile sunt mai mari atunci când tratamentul începe în primii zece ani de la instalarea menopauzei sau înainte de 60 de ani.

Studiul de la Cambridge a scos totuși la iveală că terapia hormonală nu a împiedicat pierderea de substanță cenușie. Așadar, tratamentul poate atenua anumite simptome, dar nu poate fi prezentat ca o soluție sigură pentru prevenirea modificărilor cerebrale legate de menopauză.

Partea bună este că tranziția nu rămâne la aceeași intensitate mereu. Patil spune că simptomele se pot diminua după câțiva ani, dar perioada poate fi suficient de grea încât femeile să aibă nevoie de intervenții medicale, nu doar de răbdare. „Vestea bună e că trece, dar poate dura totuși între trei și cinci ani. Să știți că există soluții, așa că cereți ajutor”, a conchis specialista.