Skip to content
Economie

Cele 3 mesaje transmise luni de Isărescu. Pârghiile de stabilizare a inflației sunt acum la Guvern

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Trei mesaje a trasmis luni BNR prin publicarea minutei discuțiilor din întâlnirea boardului din 8 iulie 2026.

  • Primul este că riscurile rămân concentrate în afara politicii monetare, mai exact în curtea Guvernului sau în situația geopolitică. Cursul valutar, dobânzile la titlurile de stat și perspectiva inflației depind în continuare mai mult de factori pe care BNR nu-i controlează – situația politică internă, deficitele gemene, conflictul din Orientul Mijlociu, majorarea salariului minim – decât de nivelul dobânzii de referință. Practic, minuta spune indirect că principalele pârghii pentru a stabiliza inflația sunt acum la Guvern (corecție fiscală, stabilitate politică), nu la banca centrală.
  • Al doilea mesaj: inflația a scăpat parțial de sub controlul factorilor „temporari”. Prețurile au urcat la 10,85% în mai, dar semnalul important e că inflația de bază (CORE2) – cea care exclude energia și alimentele – și-a întrerupt trendul descendent și a urcat la rândul ei, la 8,5%.
  • Al treilea mesaj este că BNR pariază pe o economie slabă ca să facă treaba în locul dobânzii cheie. Consiliul recunoaște că inflația va coborî mai greu decât anticipase în mai, dar nu reacționează cu o dobândă mai mare. Argumentul central: consumul stagnează, economia se contractă (-1,2% anual în T1), iar acest „deficit de cerere” ar trebui să tempere singur presiunile de preț.

În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.

Banca Națională a României a decis să lase dobânda de referință neschimbată, la 6,50%. Practic, banii pe care băncile îi împrumută de la BNR (și, prin extensie, dobânzile la creditele și depozitele populației) rămân la fel ca înainte.

Ce mai arată minuta discuțiilor conducerii Băncii Naționale

Prețurile au crescut mai repede decât se aștepta. Inflația, care arată cu cât s-au scumpit bunurile și serviciile într-un an, a urcat la 10,85% în mai. Adică, dacă anul trecut cumpărai ceva cu 100 de lei, acum ai nevoie de aproape 111 lei pentru același lucru. Principalii vinovați: gazele naturale, combustibilii și prețurile controlate de stat (cum ar fi chiriile la locuințele de stat, care s-au scumpit mult).

Partea îngrijorătoare e că nu vorbim aici doar despre inflația energetică. BNR măsoară și inflația „curată”, fără prețurile care sar în sus și în jos din motive externe (energie, alimente) și care se numește CORE2. Această inflație „de bază” trebuia să scadă ușor, dar în schimb a urcat la 8,5%.

România nu a crescut economic în primele trei luni din 2026, ba chiar s-a micșorat cu 1,2% în primul trimestru, mai arată documentul publicat luni. Oamenii cumpără mai puțin, parțial pentru că salariile lor nu mai țin pasul cu prețurile.

Pe piața muncii, spun bancherii centrali, lucrurile se răcesc, dar mai încet. Nu se mai fac la fel de multe angajări ca înainte, iar companiile au mai puține locuri de muncă vacante. Șomajul a rămas relativ stabil. Totuși, de la 1 iulie salariul minim a crescut, ceea ce ar putea împinge din nou salariile (și, indirect, prețurile) în sus.

Leul și dobânzile la stat, sub semnul incertitudinii. Cursul leu/euro a rămas relativ stabil, dar riscurile rămân mari din cauza situației politice interne, a deficitelor mari ale țării (bugetar și de cont curent) și a conflictului din Orientul Mijlociu, care ține prețul petrolului ridicat.

De ce nu a mărit BNR dobânda, dacă inflația crește? Argumentul Consiliului de Administrație al BNR e că economia băltește (oamenii cumpără mai puțin, companiile investesc mai puțin) va tempera oricum presiunile de preț, fără să fie nevoie de o dobândă mai mare. Cu alte cuvinte: BNR pariază că o economie slăbită va „răci” inflația de la sine, în lunile următoare – mai ales din toamnă, când niște factori tehnici (cum ar fi TVA-ul majorat anul trecut) ies din calcul și fac inflația să pară automat mai mică.