Tipul de cafea asociat cu o îmbătrânire biologică mai lentă. Ce au descoperit cercetătorii despre cafeaua instant și la filtru

La filtru sau instant? Cu lapte sau fără? Felul în care este preparată cafeaua ar putea influența ritmul îmbătrânirii biologice, potrivit unui studiu care a inclus aproape 50.000 de persoane. Cercetătorii au analizat două tipuri populare de cafea și au observat diferențe la nivelul markerilor celulari și biochimici, deși efectele observate au fost reduse.

Potrivit rezultatelor publicate în luna iulie 2026 în revista npj Science of Food, consumul de cafea la filtru a fost asociat cu o îmbătrânire biologică mai lentă, în timp ce consumul de cafea instant sau solubilă s-a asociat cu valori ușor mai mari ale vârstei biologice estimate.

Cercetarea s-a bazat pe date din cadrul UK Biobank, o amplă bază de date biomedicală ce include informații genetice, medicale și de stil de viață, colectate de la aproape 500.000 de participanți din Marea Britanie. Autorii au analizat lungimea telomerilor – capetele protectoare ale cromozomilor – și alți doi indicatori folosiți pentru estimarea vârstei biologice.

Vârsta biologică nu coincide întotdeauna cu vârsta cronologică. Prima reprezintă o estimare a stării biologice a organismului, realizată pe baza analizelor de sânge și a altor parametri asociați proceselor de îmbătrânire.

Cum a fost estimată vârsta biologică a celor aproape 50.000 de participanți

Pentru a estima vârsta biologică, cercetătorii au analizat trei indicatori, printre care și lungimea relativă a telomerilor din globulele albe. Aceste structuri protejează capetele cromozomilor și se scurtează odată cu diviziunea celulară, motiv pentru care telomerii mai lungi sunt considerați, în general, un indicator al unei vârste celulare mai mici.

Celelalte două metode, PhenoAge și KDM, estimează vârsta biologică pe baza unor markeri biochimici și clinici, apoi o compară cu vârsta cronologică. O valoare pozitivă arată că organismul prezintă semne de îmbătrânire mai accentuate decât ar fi de așteptat la vârsta respectivă. În anumite situații, acești indicatori pot anticipa mai bine decât vârsta cronologică probabilitatea apariției unor boli asociate înaintării în vârstă.

Analiza a inclus 49.414 participanți din UK Biobank, cu o vârstă medie de 56,4 ani. Femeile reprezentau 44% din lot, iar 91% dintre participanți proveneau din Anglia. Consumul mediu zilnic era de 0,7 cești de cafea la filtru și de 1,5 cești de cafea instant. Aproape un sfert dintre participanți beau cafea decofeinizată, iar aproximativ o treime adăugau lapte.

În interpretarea rezultatelor, autorii au luat în calcul factori care ar fi putut influența vârsta biologică, printre care vârsta cronologică, sexul, nivelul de educație, fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, indicele de masă corporală și prezența unor afecțiuni precum diabetul, cancerul sau hipertensiunea.

Cafea la filtru versus cafea instant

În comparație cu participanții care nu consumau deloc cafea, cei care optau pentru varianta instant aveau, în general, valori mai mari ale vârstei biologice estimate prin PhenoAge și KDM, precum și telomeri mai scurți. Rezultatele indicau valori ușor mai mari ale markerilor de îmbătrânire biologică, deși acest tipar nu s-a menținut pentru toate nivelurile de consum.

În cazul cafelei la filtru, markerii analizați au avut valori mai favorabile. Participanții prezentau o vârstă biologică estimată mai redusă și telomeri mai lungi decât cei care nu beau cafea. Pentru celelalte tipuri de cafea analizate, cercetătorii nu au identificat diferențe relevante.

Pentru cafeaua instant, diferența observată corespundea unei vârste biologice estimate cu aproximativ 0,1-0,2 ani mai mari și era, prin urmare, modest la nivel individual. Nici efectele cafelei la filtru nu au fost însă uniforme. La participanții cu cel mai mare consum, lungimea telomerilor nu se deosebea clar de cea observată în rândul celor care nu beau cafea.

Inflamația ar putea explica o parte din rezultate

Cercetătorii au analizat și posibilele mecanisme din spatele acestor rezultate. GlycA, un marker al inflamației persistente din organism, a mediat statistic între un sfert și o treime din relația observată între consumul de cafea și cele două estimări ale vârstei biologice. Acest lucru a fost valabil atât pentru cafeaua instant, cât și pentru cea la filtru. În cazul cafelei la filtru, au avut o contribuție și cistatina C, un indicator al funcției renale, și rata metabolică bazală, care arată câtă energie consumă organismul în repaus. Ponderea lor a ajuns la aproximativ 18%, respectiv 17%. Niciunul dintre acești markeri nu a lămurit însă rezultatele privind lungimea telomerilor.

Nu este clar de ce cafeaua instant s-a asociat cu valori mai puțin favorabile. Cercetătorii nu au identificat un anumit compus care să poată explica rezultatele, iar legătura s-a menținut și după excluderea cafelei cu zahăr, îndulcitori sau lapte, precum și a celei decofeinizate. Cercetările viitoare vor trebui să stabilească dacă diferența ține de compoziția celor două tipuri de cafea sau de alte particularități ale stilului de viață al consumatorilor.

Cine pare mai expus

Valorile mai puțin favorabile au apărut în special la participanții care beau peste trei cești de cafea instant pe zi. Accelerarea vârstei biologice calculată prin metoda KDM a fost mai evidentă la bărbați, la persoanele de peste 60 de ani și la fumători. În cazul PhenoAge, rezultate similare au fost observate la fumători și la participanții cu un indice de masă corporală sub 30. Indicele de masă corporală se calculează împărțind greutatea în kilograme la pătratul înălțimii în metri.

Pentru cafeaua la filtru, situația a fost diferită. Dintre cei care consumau peste trei cești pe zi, bărbații aveau valori KDM mai reduse decât femeile, corespunzătoare unei îmbătrâniri biologice mai lente. Studiul nu a stabilit însă dacă sexul, vârsta sau fumatul modifică răspunsul organismului la cafea. Aceste comparații au fost făcute în cadrul unei cercetări transversale și trebuie confirmate prin studii care urmăresc participanții în timp.

Rezultatele generale au rămas apropiate și după eliminarea din analiză a persoanelor cu boli cardiovasculare, cancer sau diabet. Nici zahărul, îndulcitorii, laptele, cafeaua decofeinizată ori aportul caloric total nu au explicat diferențele dintre cafeaua instant și cea la filtru. Această verificare reduce probabilitatea ca rezultatele să provină exclusiv din aceste obiceiuri, dar nu exclude influența altor factori de stil de viață.

Nu există încă o dovadă de cauzalitate

Studiul are însă limite importante. Consumul de cafea și markerii vârstei biologice au fost evaluați la un singur moment, astfel că nu se poate stabili dacă tipul de cafea influențează direct ritmul îmbătrânirii sau dacă relația observată se explică prin alte caracteristici ale participanților.

Cantitatea și tipul de cafea au fost declarate chiar de participanți, ceea ce lasă loc unor erori de estimare. În plus, populația analizată a fost alcătuită aproape în întregime din persoane caucaziene, iar rezultatele nu pot fi extinse automat la alte grupuri.

Efectele măsurate au fost mici și nu poate fi exclusă influența unor factori pe care cercetătorii nu i-au evaluat sau controlat suficient. Pentru a vedea dacă aceste rezultate se mențin în timp și dacă tipul de cafea are într-adevăr un efect asupra vârstei biologice, sunt necesare studii prospective și cercetări de intervenție.

Metoda de preparare poate influența și nivelul colesterolului

Modul de a prepara cafeaua influențează cantitatea de cafestol și kahweol (regăsit mai ales în cafeaua Arabica) care ajunge în ceașcă. Acești compuși naturali din boabele de cafea pot crește nivelul colesterolului LDL („rău“) și se găsesc în concentrații mai mari în cafeaua nefiltrată, precum cea preparată la ibric, la presa franceză sau în stil scandinav. Și espresso conține astfel de substanțe, însă cantitatea ingerată depinde de volumul porției și de numărul cafelelor consumate. Filtrul de hârtie le reține în mare parte.

Un studiu publicat în 2025, în revista Nutrition, Metabolism & Cardiovascular Diseases, a identificat concentrații mai mari de cafestol și kahweol în cafeaua provenită de la unele automate de birou decât în cea preparată cu filtru de hârtie. Potrivit estimărilor autorilor, înlocuirea a trei cești de cafea de la automat cu aceeași cantitate de cafea filtrată, în cinci zile ale săptămânii, ar putea reduce nivelul colesterolului LDL cu aproximativ 0,58 mmol/l, echivalentul a circa 22 mg/dl.

O asemenea scădere poate fi importantă mai ales pentru persoanele cu risc cardiovascular ridicat, la care valorile țintă ale LDL sunt mai stricte. Ghidurile europene recomandă niveluri sub 55 mg/dl pentru riscul foarte înalt, sub 70 mg/dl pentru riscul înalt și sub 100 mg/dl pentru riscul moderat.

Acest mecanism nu explică însă rezultatele studiului din UK Biobank. Cafeaua instant conține cantități reduse de cafestol și kahweol, apropiate de cele din cafeaua filtrată. Prin urmare, asocierea ei cu o vârstă biologică ușor mai mare nu poate fi pusă pe seama efectului acestor compuși asupra colesterolului.