Infecția cu HPV poate evolua mulți ani fără simptome. Ginecolog: „Genotiparea HPV este principala metodă de identificare a tulpinilor cu risc oncogen”

În România, cancerul de col uterin rămâne o provocare. În ciuda eforturilor de screening de până acum, țara noastră continuă să înregistreze cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancer de col uterin dintre statele membre ale Uniunii Europene, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. Dr. Ofelia Neagu, medic primar ginecolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Titan, explică de ce este esențial nu doar testul Babeș-Papanicolau, ci și testarea pentru depistarea infecției cu HPV oncogen.

Infecția persistentă cu tulpini oncogene ale Virusului Papiloma Uman (HPV) evoluează tăcut, timp de mulți ani. Aceasta este una dintre cele mai importante informații pe care medicii ginecologi le transmit mereu pacientelor când vine vorba despre riscul de cancer de col uterin. 

„Să detaliem mai întâi ce înseamnă HPV. Este un virus ADN, transmis în majoritatea cazurilor prin contact sexual direct. Problema apare atunci când infecția persistă, când se cronicizează. Tulpinile cu risc oncogen crescut, mai ales 16 și 18, pot persista în celulele tractului genital inferior feminin pe o perioadă de mai mulți ani. Asta înseamnă, de fapt, infecție persistentă: prezența, timp de mai mulți ani, a unor tulpini HPV cu risc oncogen crescut“, explică dr. Ofelia Neagu.

De la momentul infectării persistente cu HPV și până la dezvoltarea cancerului pot trece, în medie, 5-10 ani, precizează specialista. Un alt lucru important de subliniat este faptul că infecția poate dispărea și spontan. Dar în anumite situații, când sistemul imunitar nu poate îndepărta în totalitate tulpinile virale oncogene, poate apărea, în timp, riscul de cancer.

Când apar simptomele

În stadiile incipiente, cancerul de col uterin nu provoacă, de regulă, simptome. Infecția persistentă cu HPV poate produce, în timp, modificări la nivelul celulelor colului uterin, care pot evolua de la leziuni precanceroase până la cancer. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea diferite semne de alarmă: sângerări după contactul sexual, între menstruații sau la femeile intrate la menopauză. Mai pot apărea secreții vaginale anormale, abundente, cu miros neplăcut, iar în stadiile și mai avansate pot apărea și dureri pelvine, precizează dr. Neagu.

Babeș-Papanicolau și genotiparea HPV: un test nu-l înlocuiește pe celălalt

Pentru că infecția poate evolua mulți ani fără niciun simptom, este foarte important ca femeile să participe la programele naționale de screening. „Mai precis, să meargă regulat la medicul ginecolog și, la indicația acestuia, să facă acest screening reprezentat de genotiparea HPV și testul citologic Babeș-Papanicolau. E important de reținut că un test nu-l înlocuiește pe celălalt. În prezent, în multe programe de screening, avem această testare HPV, numită și genotipare HPV, care este o metodă principală de detectare a tulpinilor HPV oncogene. Testul citologic Babeș-Papanicolau rămâne, de asemenea, important, pentru că ne arată dacă există modificări la nivelul celulelor colului uterin, inclusiv leziuni care pot fi asociate infecției cu HPV. Testarea HPV, în schimb, ne arată dacă este prezentă o infecție cu tulpini HPV cu risc oncogen”, explică specialista.

Când este indicată testarea HPV

„Testarea HPV este recomandată pacientelor începând cu vârsta de 30 de ani, iar dacă apar modificări la testul Babeș-Papanicolau, indicația există oricum. Se repetă la fiecare trei ani, dacă ultima determinare este negativă. Testul citologic Babeș-Papanicolau este o metodă simplă, nedureroasă, care se efectuează în cabinet și nu presupune un disconfort intim semnificativ. De aceea, recomandăm femeilor să meargă la medic și să facă acest test de screening, care este la îndemâna oricui”, spune dr. Neagu.

Potrivit specialistei, cel mai bine este ca testarea pentru genotiparea HPV să se facă după menstruație, începând cu ziua 10, numărând din prima zi a ciclului menstrual: „Pentru testul HPV, este nevoie ca secreția vaginală să fie normală. În plus, recomandăm abstinență, adică lipsa contactului sexual pe o perioadă de minimum 48 de ore, și să nu se administreze produse farmaceutice intravaginale”, completează medicul ginecolog.

Testarea HPV este indicată inclusiv femeilor vaccinate anti-HPV, mai spune medicul: „Vaccinarea nu le exclude pe pacientele vaccinate din programul de screening și monitorizare. Sigur că vaccinul ajută și scade foarte mult riscul de infecție cu tulpinile HPV pe care le acoperă, dar faptul că o pacientă s-a vaccinat nu înseamnă că nu mai trebuie să urmeze schema de screening recomandată. De ce? Pentru că poate exista o infecție cu o altă tulpină, care nu este acoperită de vaccin. Contează și vârsta la care pacienta a început vaccinarea, pentru că este posibil să fi fost deja infectată cu una sau mai multe tulpini HPV, aflate în stare latentă, iar acestea să fie descoperite ulterior prin testarea HPV”, completează medicul ginecolog.

Tipurile de cancer asociate cu tulpinile HPV oncogene

Tulpinile HPV cu risc oncogen înalt în cancerul de col uterin sunt 16 și 18 și determină 70% din cazurile de cancer de col uterin, potrivit INSP. „Tulpina 16 este asociată mai frecvent cu cancerul scuamos, adică un cancer care apare la nivelul exocolului, în timp ce tulpina 18 este asociată mai ales cu adenocarcinomul, localizat în canalul endocervical. Dacă avem o infecție cu tulpina 18 și, în același timp, modificări la testul Babeș-Papanicolau, sunt necesare investigații suplimentare. Acestea pot include colposcopia și, ulterior, biopsia, dacă rezultatul este nefavorabil. În multe cazuri se recomandă și chiuretaj biopsic endocervical, pentru că endocolul este mai greu de explorat și poate fi necesară și această manevră. Biopsia unei leziuni identificate la colposcopie este, de cele mai multe ori, investigația care confirmă diagnosticul cu certitudine”, mai spune medicul.

Cazuri avansate mai ales la femei de peste 55 de ani

Din păcate, multe dintre cazurile de cancer de col uterin sunt descoperite în continuare în stadii tardive, când tumora malignă situată la nivel cervical se poate vizualiza direct prin examen cu speculul. Într-un astfel de caz, pacienta vine la cabinet pentru că are sângerări vaginale între menstruații sau după contact sexual, dureri pelvine sau pur și simplu acuză doar prezența anumitor secreții vaginale care sunt modificate sau care au un miros specific, explică medicul ginecolog.

„Am avut mai multe astfel de cazuri, deși, în prezent, nu ne-am mai aștepta să descoperim accidental un cancer de col uterin, având în vedere accesul la controale și la vaccinarea anti-HPV. De obicei, este vorba despre femei aflate deja la menopauză, care nu au mai avut menstruație de câțiva ani, în general paciente de peste 55-60 de ani. Sunt femei care nu au mai venit la control, iar absența screeningului își spune cuvântul. Unele îmi spun chiar că nu au mai fost la ginecolog de 40 de ani, de când au născut ultima dată. 

Momentul când examenul ginecologic trebuie extins

Cel mai frecvent vin pentru sângerări vaginale. Mă îngrijorează faptul că, deși știu că nu mai au menstruații, unele paciente așteaptă șapte-zece zile, până când sângerarea se oprește, și abia apoi vin la cabinet. Sunt chiar și cazuri în care consideră că le-a venit din nou menstruația. Dar este bine că ajung la medic chiar și atunci. La examenul ginecologic pot constata o secreție vaginală fetidă, iar la examinarea colului uterin cu speculul pot identifica o formațiune tumorală. Din acel moment, examenul ginecologic trebuie neapărat extins, astfel încât să cuprindă și treimea superioară a vaginului și parametrii din jurul colului uterin. Ulterior, evaluarea trebuie completată cu investigații imagistice specifice, precum CT sau RMN, pentru a stabili cât mai exact stadiul bolii“, explică medicul întregul parcurs.

După diagnostic, pacienta are nevoie de o colaborare strânsă cu medicul ginecolog oncolog, cu chirurgul ginecolog oncolog pentru stabilirea tratamentului corect.

Potrivit dr. Neagu, frevența mai mare a cazurilor de cancer de col uterin în rândul femeilor aflate la menopauză poate avea mai multe explicații: „Cred că principala cauză este lipsa screeningului real. Aceste femei nu au mers regulat la controale ginecologice și nu și-au făcut testările recomandate. Dar există și alți factori de risc, precum un statut socio-economic precar, debutul precoce al vieții sexuale, un număr mare de parteneri sexuali, fumatul sau, în unele cazuri, un status de imunosupresie”.

„Recomand vaccinarea anti-HPV și după începerea vieții sexuale”

Printre cele mai importante măsuri de prevenție a cancerului de col uterin se numără vaccinarea anti-HPV. Este unul dintre cancerele care pot fi prevenite în mare măsură prin vaccinare, deoarece aceasta reduce riscul infecției cu principalele tulpini oncogene de HPV. 

„Pentru că infecția cu HPV este implicată în aproximativ 99% dintre cazurile de cancer de col uterin (n.r. – este vorba despre mai multe tulpini de HPV, nu doar 16 și 18), recomand vaccinarea anti-HPV atât fetelor, cât și băieților, ideal înainte de începerea vieții sexuale. În plus, femeile ar trebui să facă regulat screeningul, prin testare HPV și test Babeș-Papanicolau, și să meargă la medic atât pentru controalele periodice, cât și atunci când apar simptome. Vaccinarea anti-HPV este recomandată și după începerea vieții sexuale, pentru că poate oferi protecție împotriva altor tulpini HPV cu care pacienta nu a fost infectată”, recomandă dr. Ofelia Neagu.

În prezent, completează specialista, este general acceptată și vaccinarea în cazul pacientelor care au suferit o intervenție chirurgicală pentru o leziune la nivelul colului uterin și care au prezentă și infecția cu HPV.

Din 2025, vaccinarea anti-HPV este gratuită în România pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani. Pentru femeile cu vârste de la 27 de ani până la împlinirea vârstei de 46 de ani, vaccinul este compensat în proporție de 50%.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife