De ce sezonul alergiilor la ambrozie abia începe. Alergolog: „Deja am început să avem pacienți alergici cu reacții destul de severe” / Harta ambroziei în România
Sezonul ambroziei, care în mod obișnuit le accentuează simptomele alergicilor încă din luna august, este abia la început. Temperaturile caniculare au întârziat deschiderea florilor, iar planta începe abia acum să elibereze cantități importante de polen în atmosferă, spune profesorul doctor Carmen Bunu-Panaitescu, medic primar alergolog și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
Vârful sezonului este așteptat la mijlocul lunii septembrie. O problemă frecvent întâlnită de medicul alergolog este confuzia dintre alergii și viroze, simptomele fiind similare.
„A fost extrem de cald și colegii de la Universitatea de Agronomie mi-au spus că floarea de ambrozie a stat, pur și simplu, închisă. De-abia acum, că se mai răcorește afară, vom vedea efectele. Deja am început să avem pacienți alergici cu simptome destul de severe, care reacționează la polenul eliberat în atmosferă, ceea ce probabil se va întâmpla până la jumătatea lunii octombrie”, spune prof. univ. dr. Carmen Bunu-Panaitescu.
Diferențe între alergia la ambrozie și viroze
Pentru persoanele cu sensibilitate la ambrozie, perioada cea mai dificilă abia a început, explică fosta președintă a Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică. Chiar dacă nivelul de polen nu a ajuns încă la maximum, persoanele sensibilizate la ambrozie au început deja să aibă simptome.
„Alergicii au oricum simptome, pentru că ei simt chiar și cantități foarte mici de polen, fiind sensibilizați. Dar formele severe apar atunci când cantitatea de polen este mare”, explică medicul.
Prin urmare, cei care știu că sunt alergici la ambrozie trebuie să fie mai atenți la apariția și agravarea simptomelor în următoarele săptămâni.
Problema majoră este că această perioadă de vârf a sezonului de alergii produse de ambrozie se suprapune și cu debutul sezonului de infecții respiratorii, ceea ce poate face ca alergia să fie ușor confundată cu o viroză. Strănutul, nasul înfundat sau care curge și tusea sunt simptome care pot apărea în ambele situații.
Există însă câteva diferențe importante. „În formele virale apar febra, durerile de mușchi, alterarea stării generale. În crizele provocate de alergii nu este febră, nu se asociază cu mialgiile, ci sunt doar simptome la nivel de nas și, în general, atacă și ochii”, explică prof. univ. Carmen Bunu-Panaitescu.
Un alt indiciu este faptul că simptomele alergice se repetă. Dacă aceeași persoană are, an de an, în aceeași perioadă, strănut, secreții nazale, nas înfundat sau probleme oculare care se accentuează în aer liber ar putea lua în calcul o posibilă alergie la polen.
„În general, nu-ți dai seama că ești alergic din primul an. Poți să bănuiești că ai avut o răceală, să zicem, dar dacă în aceleași condiții se repetă aceleași simptome care se accentuează afară, acolo unde te expui la polen, atunci poți să te gândești că e o alergie”, spune medicul.
Alergia și infecțiile virale se pot influența, de asemenea, reciproc, iar o persoană care are alergie este mai predispusă la contractarea infecțiilor virale. „Alergiile favorizează infecțiile pentru că scad răspunsul imunitar. Și invers, o viroză accentuează simptomele specifice alergiilor. Deci ele se potențează reciproc”, continuă alergologul.
Ambrozia, prezentă în special în zonele de câmpie
Ambrozia este una dintre cele mai importante surse de alergeni din România. Planta se găsește în special în zonele de câmpie și pe terenurile abandonate, însă în ultimii ani a început să apară și în zone mai înalte.
„Cea mai multă ambrozie o regăsim, clar, în zona de câmpie. O întâlnim în Banat, în zona de câmpie a Olteniei, în jurul Bucureștiului, sus, înspre Oradea, unde se întâlnesc și cele mai severe forme de alergie, pentru că probabil și acolo polenul este cel mai mult”, arată prof. dr. Bunu-Panaitescu.
Medicul atrage însă atenția că România nu poate spune cu exactitate unde sunt cele mai mari concentrații de polen. Și asta pentru că nu există un sistem național de monitorizare în timp real suficient de extins.
Un sfert dintre pacienții evaluați în vest, sensibilizați la ambrozie
Importanța ambroziei ca alergen este susținută și de cercetările realizate în România. Spre exemplu, un studiu publicat în 2026 în revista Life a analizat sensibilizarea la ambrozie în vestul României, pe baza datelor colectate la Timișoara în perioada 2020-2024. În cercetare au fost incluși peste 4.000 de pacienți, evaluați pentru prima dată pentru sensibilizarea la alergeni. Conform studiului, 50,7% din pacienți erau sensibilizați la cel puțin un alergen, iar 24,1% aveau sensibilitate la ambrozie.
Cele mai multe diagnostice asociate ambroziei au fost puse între săptămânile 33 și 38 ale anului, adică de la jumătatea lunii august până spre sfârșitul lui septembrie, perioadă care a coincis cu concentrații ridicate de polen în aer, notează studiul citat.
Un alt studiu, realizat pe 1.004 pacienți cu rinită alergică din zona Olteniei, a identificat sensibilizare la polenul de ambrozie la 48,8% dintre participanți.
În cazurile severe, se ajunge la crize de astm
Potrivit specialiștilor, în cazurile severe, alergia la ambrozie nu se limitează la strănut și nas înfundat. Poate afecta și căile respiratorii inferioare și poate declanșa crize de astm.
„Dacă fac și crize de astm, dacă se sufocă și se întâmplă noaptea, atunci evident că pacienții merg și în urgență”, avertizează prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu.
Copiii pot fi mai vulnerabili deoarece au căi respiratorii de calibru mai mic, iar inflamația poate produce mai ușor obstrucție și simptome respiratorii severe.
România nu știe în timp real cât polen este în aer
În condițiile în care ambrozia începe să elibereze polen, monitorizarea concentrațiilor din aer ar putea fi importantă atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Datele în timp real ar putea indica perioadele în care expunerea este cea mai mare și le-ar permite persoanelor alergice să ia măsuri din timp. În speță, să înceapă tratamentul din timp, pentru a nu ajunge la forme agravate ale bolii.
„Ar fi extraordinar dacă autoritățile ar înțelege că ar trebui să existe un sistem de monitorizare unitar, ca să știi ce-i în aer, ca să știi la ce să te aștepți și cum să te pregătești”, consideră prof. dr. Bunu-Panaitescu.
Astfel de sisteme există și pot identifica particulele din aer în timp real, cu ajutorul unor tehnologii precum microscopia digitală, inteligența artificială și analiza dispersiei luminii. La Timișoara, este cel mai clar caz documentat, acolo există un sistem de senzori testat în urmă cu mai mulți ani.
„Eu m-am luptat ani de zile la Timișoara ca să se cumpere un astfel de sistem. Și s-a întâmplat. Acum 4-5 ani, prin intermediul unui proiect-pilot au fost achiziționați trei senzori și, astfel, s-au măsurat în timp real cantitățile de polen. Și așa am văzut când e cel mai mult polen în atmosferă și cât de rău e pentru pacienți”, povestește medicul.
Ulterior, printr-un proiect realizat în colaborare de România și Serbia, au fost cumpărați mai mulți senzori. Pentru zona Timișului există date privind concentrațiile de polen. Astfel de senzori pentru depistarea alergenilor în aer mai există în București, la Măgurele și recent, la Galați, unde a fost achiziționat un sistem mai sofisticat decât cele folosite deja.
„De achiziția acestei aparaturi ar trebui să se ocupe autoritățile locale sau Ministerul Mediului, pentru că specialiștii trebuie să spună unde ar fi optim să fie plasați acei senzori, în funcție de cum bate vântul și alți parametri similari, nu ține de noi, ca medici. Noi și populația ar trebui să fim beneficiari finali, astfel încât să putem lua măsuri odată ce avem acces la acele date, să știm ce alergen sau polenuri sunt în aer, când e perioada mai rea în care pot pune probleme pacienților. Și, foarte important, dacă s-ar achiziționa o astfel de aparatură, ea ar trebui să fie la fel, în așa fel încât raportările să fie similare la nivel național”, a declarat prof. univ. Carmen Bunu-Panaitescu.
Până când autoritățile vor lua măsuri concrete, cetățenii au pus bazele unui site, ce cuprinde o hartă în care pot fi raportate terenurile unde înflorește ambrozia.
În străinătate există rețele extinse de monitorizare
Spre deosebire de România, alte țări europene dispun de rețele extinse de monitorizare, care permit identificarea încărcăturii de alergeni de la o regiune la alta. În plus, acolo nu este urmărită doar ambrozia, ci și alte tipuri de polen și sporii de fungi.
„Primăvara sunt polenurile de pomi, apoi sunt gramineele (n.r. – plante erbacee cu frunze lungi și înguste, asemănătoare cu iarba) și toamna întâlnim ambrozia și pelinul. Iar sporii de Alternaria, un mucegai cu potențial alergenic important, încep primăvara și stau până toamna. Și toate datele acestea pot fi măsurate și corelate. Senzorii recunosc diferitele tipuri de aeroalergeni și le pot corela și cu diversele tipuri de poluanți, în prezența cărora efectul e și mai grav. Poluanții atacă integritatea căilor respiratorii și peste asta vine apoi alergenul care duce la sensibilizare”, explică medicul.
Căldura și schimbările climatice pot prelungi sezonul
Potrivit medicului, temperaturile foarte ridicate din această vară au întârziat momentul în care ambrozia și-a deschis florile și a început să elibereze polen în cantități importante. Temperaturile caniculare pot modifica inclusiv durata sezonului cu risc pentru alergici, completează specialista. În plus, schimbările de mediu par să influențeze și tipurile de alergeni întâlnite, mai nou, în practica medicală.
„În 2007-2008, când am început eu să mă ocup intens de partea asta de alergologie, nici nu erau pacienți alergici la mucegaiul Alternaria care, în prezent, este una dintre cele mai frecvente cauze de alergii”, remarcă prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu.
În aer nu există însă doar ambrozie. Pelinul, o plantă înrudită cu ambrozia, poate provoca la rândul său simptome alergice, iar sporii de Alternaria pot fi prezenți până toamna târziu.
Testarea alergologică, importantă pentru tratamentul corect
Pentru persoanele care au simptome cum sunt strănutul, rinoreea și tusea care se accentuează afară, se recomandă vizita la un alergolog, mai ales dacă simptomele devin repetitive.
„Printr-un test de alergie putem afla care e cauza. Și de ce este important? Pentru că terapia cea mai corectă este aceea de desensibilizare, ca să nu mai fii alergic. Și se face cu produse specifice pentru fiecare tip de alergen, nu este același produs. De aceea trebuie să știi exact care este alergenul sensibilizant”, explică medicul.
Tratamentul clasic, simptomatic, poate controla manifestările alergiei, însă este important ca el să fie început la timp, la recomandarea specialistului.
„Cu cât încep mai repede, cu atât riscul de agravare scade și șansa de a controla boala crește. Să zicem că este o rinoconjunctivită alergică, sunt produse cu administrare topică la nivel nazal și conjunctival ce pot să controleze simptomele, dacă sunt utilizate la timp. Dacă se întârzie cu administrarea lor, evident că e mai dificil să controlezi boala. Iar în final, dacă cu această terapie clasică nu rezolvi, există imunoterapia cu alergen, care anulează răspunsul imun, adică îl desensibilizează pe om. Practic, redevine tolerant față de alergen”, conchide prof. Carmen Bunu-Panaitescu.