Skip to content
Economie

Cum a găsit ANAF 4.000 de betoniere fără să urmărească nicio betonieră

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Timp de doi ani și jumătate, o firmă de beton din județul Suceava a produs și a vândut 36.350 de metri cubi de beton nefiscalizat. Reprezintă echivalentul a circa 4.000 de transporturi cu betoniera, spune ANAF. Veniturile obținute din această activitate paralelă depășesc 15,33 milioane de lei, iar prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la 6,44 milioane de lei.

Fiscul s-a uitat la câte tone de ciment au intrat în utilajele de producție, față de câte tone de ciment apar în actele firmei.

Utilajele automate de producție ale fabricii- sisteme care înregistrează electronic, independent de contabilitate, de cât ciment intră efectiv în procesul de fabricație- arătau un consum de 26.360 tone de ciment, folosite pentru a produce 81.420 metri cubi de beton, spune ANAF, într-un comunicat de joi.

Doar că în actele financiar-contabile ale firmei apărea o cantitate de ciment de 36.730 de tone. Diferența- 10.370 de tone de ciment cumpărate, dar care nu apar în producția declarată- a devenit firul roșu al anchetei.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Potrivit ANAF, analiza de risc a fost declanșată de o combinație de trei semnale:

  • transportul agregatelor minerale fără declarare în sistemul RO e-Transport,
  • deconturi de TVA incomplete
  • posibile nereguli în aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit.

Fiecare dintre aceste trei elemente, luat separat, poate avea o explicație nevinovată. Împreună, formează exact tiparul pe care algoritmii de risc ai ANAF sunt construiți să-l recunoască.

Ce contează dincolo de acest dosar

RO e-Transport a fost lansat explicit ca instrument de prevenție- o modalitate ca autoritățile să știe, în timp real, ce mărfuri circulă pe drumurile din România, tocmai pentru a face mai greu de ascuns tranzacții ca cea din Suceava.

Faptul că firma a reușit să opereze nedeclarat timp de aproape trei ani înainte ca analiza de risc să sesizeze tiparul arată limitele reale ale unui sistem de monitorizare în timp real. El poate fi ocolit pur și simplu prin neutilizare, iar plasa de siguranță rămâne analiza de risc de după fapte- mai lentă, dar, se pare, funcțională.

Controlul s-a confirmat și direct, la fața locului: inspectorii au găsit 6.000 de lei cash fără documente justificative, iar reprezentanții firmei au recunoscut că vindeau ocazional beton către persoane fizice fără să înregistreze veniturile. Sunt detalii care arată doar vârful vizibil al unei practici pe care algoritmul de risc a reușit s-o cuantifice retroactiv, lună cu lună, timp de doi ani și jumătate.