SAPE, fabrică de sinecuri, responsabilă de eșecul Tarnița - Lăpuștești / Cine este cel care a completat peste 150 de declarații de avere - interese și deține mai multe funcții în același timp

Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, „proiectul de suflet” al ministrului energiei Sebastian Burduja, a suferit, săptămâna trecută, un eșec, prin anularea licitației pentru un nou studiu de fezabilitate, însă nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta. Potrivit informațiilor HotNews.ro, documentația pentru licitație a fost dezastruoasă, motiv pentru care cei 15 posibili ofertanți au avut peste 70 de cereri de clarificări. Licitația a fost lansată Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie – SAPE SA, companie deținută de Ministerul Energiei, condusă de o persoană care a avut și are atât de multe funcții la stat încât a fost nevoit să completeze peste 150 de declarații de avere și de interese, în 15 ani.

Licitația a fost lansată Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie – SAPE SA, companie deținută de Ministerul Energiei și fabrică de sinecuri, cu activitate neclară, condusă de o persoană care deține și a deținut atât de multe funcții la stat încât a fost nevoit să completeze peste 150 de declarații de avere și interes, în 15 ani, potrivit datelor de pe portalul Integritate.eu.

Bogdan Stănescu: Zeci de funcții la stat și indemnizații secretizate

Șeful Directoratului SAPE SA este Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, care deține această funcție din august 2019, aflându-se la al doilea mandat. Despre acesta, HotNews.ro a scris în iulie 2016 că avea la activ peste 25 de funcții la stat, dintre care opt chiar în acel moment, preferate fiind cele de membru în consilii de administrație ale companiilor energetice. De altfel, atunci era Șeful Direcției Generale Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie.

Una dintre funcții era și de consilier al unui viceguvernator BNR, Bogdan Olteanu. Deși acesta nu mai este, în prezent, viceguvernator, Stănescu a rămas în continuare în BNR, pe funcția de consilier de strategie, cu o indemnizație secretizată. La fel de secretizat este și salariul pe care îl primește ca director al SAPE SA.

Din 2016 și până în prezent a acumulat și alte funcții la stat, cum ar fi cele de membru în Consiliile de Administrație ale unor companii în care statul deține acțiuni, precum Teletrans SA, Rompetrol Rafinare SA sau Depogas SRL.

Potrivit ultimei declarații de avere, din mai 2023, mai este și arbitru la Curtea de Abitraj București și administrator special la Oltchim.

Până în decembrie 2020 a fost și consilier part-time al directorului executiv al Asociației de Dezvoltare Intracomunitară de Transport Public București – Ilfov.

Exceptând funcția de la BNR și cea de la SAPE, pentru celelalte sunt trecute veniturile, care cumulat au ajuns anul trecut la circa 458 mii lei.

Este neclar cum reușește Nicolae Stănescu să-și îndeplinească toate atribuțiile când are de gestionat atâtea funcții, cum aleargă de la BNR la SAPE, apoi la Curtea de Arbitraj, la Oltchim, la ședințele consiliilor de administrație în care este membru, iar până acum trei ani la Asociația de Dezvoltare Intracomunitară de Transport Public București – Ilfov. Trebuie precizat că de la Oltchim și-a dat demisia în urmă cu patru luni.

O funcție pe care a vizat-o dar nu a obținut-o niciodată a fost cea de ambasador. Mai mulți ani la rând, în CV-ul său a scris că locul de munca vizat este în diplomație ca ambasador.

Control al SAPE pe filiera ALDE – Daniel Chițoiu, prin oameni fără competențe în domeniul energetic

Pe lângă Bogdan Stănescu, la conducerea SAPE se află și oameni care au venit pe filiera defunctului ALDE – fostul ministru al Economiei și al Finanțelor Daniel Chițioiu, considerat „eminența cenușie” a partidului.

Astfel, membru în Directorat, încă din ianuarie 2018, este Luiza Marian, fost secretar general al ALDE. Funcția care o deține acum a ajutat-o să obțină alte două funcții la entități gestionate de SAPE: membru al Comitetului de inițiere a investițiilor „Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român SA”, unde statul român deține 20%, și administrator al Titan Power SA, unde SAPE are 59%.

A fost consilier al Andreei Lambru (ALDE), când aceasta era secretar general adjunct al Guvernului, dar și șef de cabinet al lui Călin Popescu Tăriceanu, când acesta a fost președintele Senatului).

Singura sa legătură cu domeniul energetic a fost în 2017-2019 când a deținut funcția de membru în Consiliul de Administrație la E.ON Gaz Furnizare SA. În perioada 2008-2013 a lucrat la Bancpost, la serviciul clienți.

Din 2018, director economic al SAPE este Bogdan Pîrvulescu. Acesta a lucrat la Ministerul Finanțelor în perioada 2007-2018, dintre care aproape patru ani, 2013-2017, ca inspector la Direcția generală antifraudă fiscală.

Despre acesta, ziarul Gorjeanul scria în 2015 că este fiul secretarului general adjunct de atunci în Ministerul Economiei, Telu Pîrvulescu, promovat cu sprijinul PNL. A participat la un concurs de şef la Antifraudă Bucureşti, însă a reuşit să obţină doar nota 3,40.

Potrivit declarației de interese, Bogdan Pîrvulescu mai este membru al Camerei consultanților fiscali din România, entitate controlată mulți ani de Daniel Chițoiu.

Niciun specialist în energie în Consiliul de Supraveghere

În Directoratul SAPE s-a mai aflat, cel puțin până în această lună, Ion Gabriel Grozavu, susținut de PNL Dâmbovița. În ultimii 10 ani a deținut mai mult funcții politice, precum cea de consilier județean. În 2020 a fost și consilier la Secretariatul General al Guvernului condus atunci de Ludovic Orban. Până în 2012 a fost șef birou Pagini Naționale.

Membri în Consiliul de Supraveghere al SAPE sunt din septembrie 2023, cu mandat de patru ani:
Nicolae Cristian Popovici, consilier al președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,
Dumitru Nancu, directorul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM),
Laura-Eugenia Vădan, manager la Oficiul Registrului Comerțului Sălaj,
Alexandru Petrescu, membru PSD, fost ministru pentru mediul de afaceri
Ștefan Alexandru Deaconu, care a fost președinte al aripii de tineret ALDE.

Până în septembrie, potrivit publicației d efapt.ro, Consiliul de Supraveghere era format din Cornelia Negruț, fostul vicepreședinte ALDE, numită tot pe filiera lui Daniel Chițoiu. Și Valeriu Radu Crișan, fostul președinte ALDE Sălaj, a fost pricopsit de Chițoiu cu un post de membru în CS al SAPE. Tot aici a fost plasat și Ciprian Mircea Blejan, președintele ALDE Bihor. Un alt membru Consiliul de Supraveghere este Ionel Pană, de la ALDE Craiova.

Activitate incertă la SAPE și afaceri eșuate, inclusiv cu măști

Potrivit datelor disponibile, SAPE, o companie deținută de Ministerul Energiei, cu 42 de angajați în 2022, s-a înființat în 2014 și are ca principal obiect de activitate producția de energie electrică.

De fapt, este doar o entitate care deține pachete minoritare la alte companii, precum PPC, fostul Enel. Când italienii de la Enel au decis să vândă afacerea din România grecilor de la PPC, ar fi putut să facă același lucru și SAPE. Însă, a refuzat să valorifice participațiile sale, motivând că ar avea nevoie de câștigurile din dividende și pentru ocuparea unor posturi la nivel de management, potrivit unui răspuns transmis la solicitarea HotNews.ro. SAPE deține câte 10% din capitalul social de la E-Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia și 37% la Enel Energie.

SAPE mai deține pachete minoritare la E-Distribuție Banat (24,8%) și E-Distribuție Dobrogea (24,9%).

A mai deținut falimentara Hidro-Tarnița, compania de proiect pentru Tarnița-Lăpuștești, 20% la Fondul de Investiții Gazah-Român și 67% la Titan Power.

Din aceste acțiuni, SAPE transferă, anual, sume sub formă de dividende, către bugetul statului. În 2017, a avut pe mână 401 milioane de euro, bani câștigați de stat în urma unui litigiu cu ENEL. Sumele variază de la an la an, în funcție de valoarea dividenelor. De exemplu, în 2022, profitul net a fost de doar 4,7 milioane lei.

În afară de a administra participații minoritare la câteva societăți, a încercat să intre și în afaceri ale statului cu măști, în perioada pandemiei.

În 2020 a cumpărat 95,9 milioane de măști, în urma unui contract semnat cu o companie a statului vietnamez, Orange Pharmaceutical Company LTD, afacere dezvăluită de HotNews.ro. Cumpărase aceste măști pentru a le valorifica ulterior mai scump, însă din momentul în care le-au cumpărat și până să reușească să le vândă în țară, acestea s-au ieftinit atât de tare încât nu a reușit să le mai dea nici măcar la prețul de achiziție. Pierderea a fost de peste 200 milioane de lei și în cele din urmă le-a donat la Departamentul pentru Situații de Urgență.

Tarnița – Lăpuștești, din eșec în eșec cu SAPE

Gestionat de SAPE, proiectul Tarnița – Lăpuștești nu reușește să capete contur. Compania de proiect Hidro Tarnița a fost dizolvată la începutul lunii iulie, anul trecut, pentru că nu a produs nimic în 10 ani de existență, în afară de sinercuri, nu putea fi finanțată în niciun fel și nu a fost găsit niciun investitor pentru construirea Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuştești, potrivit unui răspuns către HotNews.ro al Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), în calitate de acționar majoritar.

In mod paradoxal, imediat după ce a fost luată decizia de dizolvare a companiei de proiect, ministrul Sebastian Burduja l-a declarat prioritar și l-a făcut „proiectul de suflet” imediat după ce a fost desființată compania de proiect Hidro-Tarnița.

În 2015, și-ar fi manifestat interesul pentru proiect cinci companii chineze, iar trei dintre acestea au trecut de etapa de precalificare, însă orice discuție s-a blocat aici.

Deoarece nu și-a gasit utilitatea, proiectul a fost suspendat în 2016, însă a fost reluat în 2017 de guvernul de atunci și introdus în programele de guvernare care au urmat. În 2020, fostul ministru al energiei Virgil Popescu a spus că proiectul va fi scos din strategia energetică deoarece nu se justifică economic. Însă, nici atunci nu a dispărut cu totul proiectul, deoarece un an mai târziu, patru companii coreene s-ar fi arătat interesate de investiție. Nici de data aceasta nu au avut vreun succes discuțiile.

Cel mai nou eșec este anularea licitației pentru un nou studiu de fezabilitate. Procedura a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor niciunul dintre ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară. Au fost 15 companii interesate, dar documentația a fost atât de slabă încât aceștia au avut peste 70 de cereri de clarificări.

Ministrul Sebastian Burduja spune că a cerut reluarea procedurii și îmbunătățirea documentației.