„Unele bacterii intestinale pot afecta ADN-ul.” Ce legătură are microbiomul cu riscul de cancer colorectal

Microbiomul intestinal este tot mai intens studiat pentru rolul pe care l-ar putea avea în apariția și evoluția cancerului colorectal. Cercetătorii descoperă tot mai multe asocieri între anumite tipuri de bacterii din intestin și riscul de boală, iar unele dintre aceste microorganisme pot produce substanțe capabile să afecteze ADN-ul celulelor digestive. Dr. Cristian Tefas, medic primar gastroenterolog în cadrul Clinicii Badea MedLife, spune că aceasta este una dintre cele mai importante direcții actuale de cercetare a microbiomului. În paralel, specialiștii încearcă să înțeleagă dacă modificările produse în ecosistemul intestinal de alimentație, obezitate și bolile metabolice pot avea legătură și cu creșterea cancerului colorectal la persoane tot mai tinere.

Microbiomul intestinal, alcătuit dintr-o varietate de microorganisme care trăiesc în tubul digestiv, este implicat în digestia alimentelor, dar activitatea lor este mult mai complexă. Bacteriile intestinale produc și transformă numeroase substanțe, interacționează cu mucoasa digestivă și cu sistemul imunitar și pot influența procese inflamatorii din organism. 

În ultimii ani, multe studii științifice se concentrează asupra implicațiilor microbiomului în sănătatea organismului, iar una dintre întrebările importante ale cercetării actuale este dacă anumite configurații ale microbiomului pot favoriza, în timp, apariția cancerului colorectal. „Poate că cel mai important ar fi că începem să găsim relații dintre spectrul bacterian intestinal și riscul de a dezvolta în timp cancer colorectal“, consideră dr. Cristian Tefas.

Unele bacterii pot produce substanțe care afectează ADN-ul

Mecanismele cercetate sunt complexe, iar simpla prezență a unor microorganisme în tubul digestiv nu determină cu certitudine apariția bolii. „Se pare că sunt unele bacterii capabile să producă substanțe care modifică ADN-ul celulelor din tubul digestiv și asta duce, în cele din urmă, la mutații care pot să antreneze apariția cancerului. Sigur că vorbim de ani sau zeci de ani pentru asta“, explică medicul gastroenterolog.

Cu alte cuvinte, efectele nu s-ar produce brusc, ci s-ar putea acumula în timp. Produșii metabolismului bacterian, inflamația și interacțiunile repetate cu mucoasa intestinală sunt printre mecanismele studiate pentru a înțelege cum ar putea microbiomul să participe la procesul de dezvoltare a tumorilor maligne. Dr. Tefas subliniază însă că vorbim despre relații aflate încă în cercetare, nu despre o cauzalitate certă demonstrată.

Cancerul colorectal, cea mai frecventă boală oncologică în România

Interesul pentru această legătură este cu atât mai mare cu cât cancerul colorectal rămâne o problemă importantă de sănătate publică inclusiv în România. Potrivit celor mai recente estimări GLOBOCAN disponibile pentru România, cancerul colorectal se situează pe locul întâi în topul celor mai frecvente forme de cancer pentru ambele sexe. „Cancerul colorectal este în continuare o problemă la nivel mondial și este motivul pentru care există unul dintre cele mai importante programe de screening la nivel european“, explică dr. Tefas. 

În același timp, gastroenterologii observă o schimbare care ridică și mai multe semne de întrebare: boala este diagnosticată tot mai des înainte de 50 de ani. Fenomenul este semnalat și de cele mai noi rapoarte ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din 2026. Instituția notează o creștere importantă a diagnosticelor la persoanele tinere în Europa. „Observăm în cabinet că incidența cancerului colorectal crește în rândul persoanelor sub 50 de ani“, confirmă medicul. Fenomenul nu pare să aibă o singură explicație, iar microbiomul este una dintre ipotezele cercetate.

Ne-am schimbat microbiomul în ultimele decenii?

Dr. Tefas ridică o întrebare importantă: dacă schimbarea stilului de viață din ultimele decenii a modificat, fără să ne dăm seama, și microbiomul intestinal. „Poate că, fără să ne dăm seama, ne-am schimbat microbiomul intestinal pe parcursul ultimilor zeci de ani“, spune gastroenterologul. 

Această modificare ar putea avea legătură cu factori care s-au schimbat simultan în populație: creșterea excesului ponderal, diabetul zaharat, rezistența la insulină, alimentația și consumul de alcool. „Probabil că printre cele mai importante explicații se numără excesul ponderal, care este în creștere la nivel mondial, și tulburările metabolice asociate acestuia, precum hiperinsulinemia, rezistența la insulină și diabetul zaharat“, explică medicul. La acestea se adaugă modificările din alimentație. „Mâncăm mai prost, mai gras, mai puține fibre și mai mulți carbohidrați“, subliniază dr. Tefas. Toți acești factori pot influența separat riscul de cancer, dar pot modifica și mediul intestinal în care trăiesc bacteriile.

Inflamația, unul dintre factorii de risc

În plus, un alt factor important este inflamația. Obezitatea și diabetul sunt asociate cu un status inflamator în organism, iar dieta poate influența, la rândul ei, procesele inflamatorii de la nivelul mucoasei digestive. „Diabetul în sine este un status pro-inflamator global, iar obezitatea este și ea asociată tot mai frecvent cu un status pro-inflamator global“, explică dr. Tefas.

În acest context, microbiomul ar putea fi unul dintre elementele care fac legătura între ceea ce mâncăm, metabolism și ceea ce se întâmplă la nivelul celulelor intestinale. 

Cum influențează microbiomul simptomele digestive

Microbiomul participă la o varietate de procese digestive care pot explica o parte dintre simptomele cu care multe persoane se confruntă. Unele bacterii fermentează substanțele ajunse în intestin și produc gaze. În anumite condiții, acestea pot contribui la distensie abdominală, balonare și tulburări ale digestiei.

Microbiomul este studiat și în legătură cu sindromul de intestin iritabil și cu așa-numita axă intestin-creier. În bolile digestive funcționale, unde nu sunt identificate întotdeauna modificări structurale care să explice simptomele, comunicarea dintre sistemul nervos central și cel digestiv pare să aibă un rol important. „Aparent, undeva ar putea să fie și microbiomul responsabil de tulburarea axei de comunicare între sistemul nervos periferic și sistemul nervos central“, precizează dr. Tefas.

Potrivit medicului, testarea microbiomului poate oferi informații suplimentare, dar utilitatea clinică a acestor teste este încă în curs de evaluare și ele nu stabilesc singure diagnosticul unor afecțiuni digestive cum sunt sindromul de intestin iritabil, SIBO sau alte boli digestive.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife