Cum trebuie comunicate antreprenorilor măsurile economice acum. Exemplul australian

Unele autorități explică pe înțelesul antreprenorului pachetele de măsuri pe care le-au luat în urma crizei coronavirusului. Aveți mai jos un exemplu din Australia, dintr-un document oficial al lor. Pe de altă parte, măsurile anunțate de autoritățile române într-un limbaj de lemn sunt greu de înțeles pentru foarte mulți antreprenori. Pe lângă asta, multe prevederi pot fi interpretate diferit de cum au fost, poate, intenționate, deși autoritățile consideră că din lege se înțelege bine.

Dacă și profesioniștii în fiscalitate din mediul privat au interpretat diferit, nu ar trebui să te gândești că e o problemă la tine, autoritate a statului, și să vii cu precizări prin care să arăți cum înțelege legiuitorul? Cel mai recent, chiar Coaliția pentru Dezvoltarea României, miercuri dimineață, a văzut neclaritățile din ordonanța privind șomajul tehnic. Pare că autoritățile cred că vina o poartă mediul de afaceri dacă nu înțelege, nu ele.

O listă întreagă de exemple avem în materialul: Explicați antreprenorilor pachetul de măsuri economice. Riscăm să nu fie folosite ajutoarele. Cornel Grama: Cine a făcut hotărârile astea cred că nu e economist, dacă nu știe că încasările se fac de pe o lună pe cealaltă.

Măsurile chiar trebuie explicate, mai ales în perioada asta vitală. Antreprenorii ar trebui să fie parteneri. Dacă lor le merge bine, tututor le merge bine. Funcționarii primesc salarii din banii produși de antreprenori și de angajații lor. Dacă sunt „omorâți” prin neexplicarea măsurilor, pentru că nu știu să le aplice, ce relansare vom face după ce se termină criza?

Văzând modul de gândire pe comunicare din România, am făcut o comparație cu Australia. Și ei au luat măsuri ca răspuns la criza coronavirusului.

Chiar dacă nu ești specialist în fiscalitate, înțelegi măsurile, mai ales că ai exemple cu antreprenori și diferite tipuri de firme.

Cum e comunicarea unei măsuri economice în Australia

Luăm următoarea măsură economică, nu contează foarte mult calitatea ei și modul de funcționare, că nu despre asta vorbim, ci despre modul de comunicare.

Guvernul australian a anunțat că oferă 100.000 dolari IMM-urilor eligibile și ONG-urilor. Acești bani ar trebui să ajute companiile să continue să lucreze, să-și plătească chiria și utilitățile și să-și mențină angajații. Eligibile ar fi IMM-urile și ONG-urile cu cifra de afaceri sub 50 milioane dolari.

Cum am spus, nu intrăm în detaliile măsurii pentru că nu despre asta discutăm.

Apoi autoritățile au venit cu exemple pe această măsură, care sunt pe înțelesul tututor. Practic, guvernul australian se pune în locul antreprenorilor pentru a încerca să explice cum se folosește măsura.

Salonul de înfrumusețare deținut de Sean

Sean deține un salon de înfrumusețare în orașul Gold Coast. El angajează 12 coafeze și frizeri cu un salariul mediu de 50.000 dolari pe an. Sean raportează o reținere de 8.788 dolari pentru angajații săi în declarațiile sale lunare.

În conformitate cu modificările guvernului, Sean va fi eligibil să primească plățile la depunerea declarației.

Afacerea lui Sean va primi:

• un credit de 26.364 dolari pentru perioada din martie, egală cu 300% din reținerea la sursă

• un credit de 8.788 pentru aprilie

• un credit de 8.788 pentru mai

• un credit de 6.060 dolari pentru iunie, înainte să ajungă la 50.000 dolari. Sean va primi și o plată suplimentară de 12.500 dolari pentru iunie, egală cu 25% din schema de plăți (schema guvernamentală).
• în iulie va primi tot o plată suplimentară, la fel de 12.500 dolari
• în august va primi tot o plată suplimentară, la fel de 12.500 dolari
• în septembrie va primi tot o plată suplimentară, la fel de 12.500 dolari

(…)

Afacerea lui Tim

Tim deține o mică afacere de livrare a hârtiei în Melbourne și a angajat două persoane cu formă de muncă ocazională, iar pe fiecare îi plătește cu 10.000 dolari pe an. În declarațiile sale trimestriale, Tim raportează că reține zero dolari pentru angajați, având în vedere că sunt sub pragul „fără taxe”.

În conformitate cu modificările guvernului, Tim va fi eligibil să primească plata în momentul depunerii declarațiilor trimestriale.

Afacerea lui Tim va primi:

• Un credit de 10.000 dolari pentru trimestrul încheiat în martie, având în vedere că plătește salariile și nu reține taxe

• O plată adițională de 5.000 dolari pentru trimestrul care se încheie în iunie, egală cu 50% din schema de stat care i se aplică

• O plată adițională de 5.000 dolari în trimestrul încheiat în septembrie, egală cu 50% (idem)

(…)

Asta înseamnă să explici pe înțelesul antreprenorilor. Așa se comunică în Australia o schemă de sprijin. Antreprenorii români de așa ceva au nevoie.

În România avem momentan acest lucru, presupunând că e mai pe înțelesul omului, pe lângă ordonanță:

Potrivit actului normativ aprobat miercuri de Guvern, Ministerul Finanțelor va garanta până la 80% din valoarea finanțărilor acordate IMM. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 milioane lei. Pentru creditele de investiții, valoarea maximă a finanțării este de 10 milioane de lei.

Totodată, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 10 milioane lei.

Pentru microîntreprinderi sau întreprinderi mici, statul va acorda garanții pentru credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusive dobânzile, comisioanele și speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90%. Valoarea maximă a finanțărilor va fi de 500.000 lei pentru microîntreprinderi și de 1 milion de lei pentru întreprinderile mici.

Restul se găsește în comunicatul Ministerului Finanțelor.

Ar fi nevoie și de exemple practice pentru antreprenori.

Problemele de interpretare sunt multe, la fel și întrebările.

Chiar șomajul tehnic suportat de stat are multe întrebări

Coaliția pentru Dezvoltarea României a remarcat în această dimineață următoarele:

• Nu este clar mecanismul prin care indemnizația de șomaj tehnic ajunge la salariat: este nevoie de soluții urgente pentru plata indemnizațiilor, astfel încât angajații să primească aceste sume într-un orizont de timp rezonabil. Modalitatea de plată trebuie să fie simplă, să asigure rapiditate și continuitate. Așa cum este în acest moment stipulat în OUG există riscul ca plata pentru munca prestată în luna martie să poată fi făcută către angajat cel mai devreme în luna mai.

• Cum se aplică plafonarea indemnizației de șomaj tehnic: OUG prevede reducerea cuantumului indemnizației de șomaj de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu. Trebuie clarificat expres dacă această plafonare se referă doar la cuantumul indemnizației care este suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, angajatorul putând plăti din fonduri proprii diferența de indemnizație până la valoarea maximă prevăzută de Codul muncii sau negociată cu partenerii sociali, după caz.

• Condiția de a fi în incapacitate de plată a salariilor tuturor salariaților: nu este clar cum va fi evaluată aceasta în funcție de specificul fiecărui sector: de ex. dacă aceasta se raportează doar la salariații afectați de măsura șomajului sau la toți salariații societății. Nu este justificat să nu beneficieze de suport și acei angajatori care pot plăti o parte dintre salariați, a căror activitate nu a fost încă afectată.

• Diminuarea încasărilor: nu este clar ce încasări sunt vizate și dacă sunt vizate doar încasările din activitatea redusă (ex. situația angajatorilor cu mai multe puncte de lucru sau mai multe activități).

• Indemnizația să fie scutită de plata taxelor și contribuțiilor: în vederea simplificării acestei proceduri.

• Ipoteza referitoare la incapacitatea de a plăti salariile se referă la reducerea activității: este necesar să se clarifice dacă rambursarea indemnizației se aplică și în ipoteza întreruperii temporare a activității (reducerea nu este întotdeauna o opțiune). Menționăm că toate aceste nelămuriri legate de eligibilitatea companiilor trebuie clarificate urgent, existând riscul, chiar și pentru companiile de bună credință, să fie în situația de a nu completa corect declarațiile pe proprie răspundere din cauza lipsei de claritate a reglementărilor. CDR semnalează nevoia adoptării în continuare și a altor măsuri suplimentare față de cele anunțate până în prezent. Astfel de măsuri au fost propuse și comunicate deja prin organizațiile membre în dialogul direct cu Guvernul. CDR își reafirmă disponibilitatea de a continua dialogul cu autoritățile, esențială în această perioadă dificilă fiind și viteza de reacție la fenomenele economice cu care se confruntă companiile.

Multe alte probleme de interpretare ale ordonanțelor adoptate recent de Guvern găsiți în: Explicați antreprenorilor pachetul de măsuri economice. Riscăm să nu fie folosite ajutoarele. Cornel Grama: Cine a făcut hotărârile astea cred că nu e economist, dacă nu știe că încasările se fac de pe o lună pe cealaltă.