După România și Polonia, și Estonia a încheiat un Memorandum 5G cu SUA: Mai multe condiții pentru verificarea furnizorilor 5G

Primul ministru estonian, Juri Ratas și vicepreședintele american Mike Pence, au convenit în data de 1 noiembrie 2019, la Washington, asupra unei abordări unificate între Estonia și Statele Unite pentru a asigura securitatea rețelelor 5G, se arată într-un comunicat al Casei Albe. Estonia devine astfel a treia țară, după România și Polonia, care semnează o astfel de înțelegere cu SUA. Spre deosebire de angajamentele semnate de România și Polonia, înțelegerea dintre Estonia și SUA cuprinde mai multe elemente de securitate pentru furnizorii care participă în rețelele 5G.

„Confirmăm că, odată cu dezvoltarea rețelei 5G, vom proceda după aceleași principii. Pentru Estonia ca stat digital, încrederea în noile tehnologii are o importanță extrem de importantă, iar Statele Unite sunt cel mai important aliat al nostru. O declarație convenită cu Statele Unite ale Americii oferă un semnal clar că Estonia înțelege problemele de securitate în același mod ca aliații săi în dezvoltarea rețelei 5G.”, a declarat premierul Juri Ratas, potrivit comunicatului de presă al Guvernului Estoniei.

Premierul Ratas s-a întâlnit în 31 octombrie și cu consilierul de securitate națională Robert O’Brien la Washington, unde au vorbit despre viitorul NATO. „Pentru Estonia, cea mai bună garanție de securitate este un NATO puternic și sunt mulțumit de faptul că prezența Alianței în regiunea noastră devine din ce în ce mai importantă”, a spus premierul estonian.

Declarația comună privind securitatea 5G a fost publicată atât pe site-ul Casei Albe cât și pe site-ul guvernului Estoniei.

Declarația comună privind securitatea 5G dintre Estonia și SUA este în prima parte similară cu declarațiile semnate de Poloniași România, însă în privința evaluării riguroase care ar trebui aplicată furnizorilor de tehnologie 5G, declarația cuprinde mai multe elemente.

Astfel, o evaluare riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele 5 elemente:

1. furnizorii nu ar trebui să fie supuși controlului unui guvern străin, fără un control judiciar independent;

2. finanțarea ar trebui să fie transparentă, bazată pe criterii comerciale și să urmeze cele mai bune practici standard în materie de achiziții, investiții și contractare;

3. structura acționariatului, parteneriatele și guvernanța corporativă ar trebui să fie transparente;

4. angajamentul față de inovație și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală; și

5. un istoric al activității ce dovedește respect pentru statul de drept; mediul de securitate; respectarea regulilor etice aplicabile furnizorilor; conformarea cu standardele de siguranță și cu cele mai bune practici din industrie, pentru promovarea livrării de produse și servicii într-o manieră vibrantă și robustă.

Spre comparație, Declarațiile/Memorandumurile 5G semnate de România și Polonia cu SUA menționau că evaluarea riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele 3 elemente:

– Dacă furnizorul este, în lipsa pârghiilor juridice independente, sub controlul Guvernului unui alt stat

– Dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă

– Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente.

Nici în acest document, nici în cele încheiate de SUA cu Polonia și România nu apare o interdicție clară cu privire la China (țară cu care SUA se află în plin război comercial) ori la Huawei, gigantul chinez lider al tehnologiei 5G la nivel mondial.

Pe de altă parte, în declarația comună făcută în 20 august de președintele României, Klaus Iohannis și cel al SUA, Donald Trump, cu ocazia semnării Memorandumului 5G se vorbește despre un angajament al celor două țări pentru „evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G”.

Relevantă este și declarația vicepreședintelui american Mike Pence din 30 mai 2019 la întâlnirea cu premierul Canadei, Justin Trudeau:

„Am fost foarte clar cu Canada și cu toți aliații noștri, că noi considerăm Huawei incompatibilă cu interesele de securitate ale Statelor Unite ale Americii sau ale aliaților noștri din întreaga lume. Ne-am îndemnat partenerii din Europa, continuăm să îndemnăm Canada în această privință și continuăm să avem acest dialog.
Cadrul legal din China oferă guvernului chinez acces la informații și date care sunt colectate de companii chineze precum Huawei. Și să avem o rețea 5G la nivel mondial care să aibă acces la informații de securitate națională sensibile, credem că este incompatibilă cu interesele de securitate națională ale Statelor Unite. Și vom continua să luăm poziție fermă.„, a spus atunci Mike Pence.

De cealaltă parte, premierul Canadei a spus că deciziile pe această temă nu se vor baza pe considerații politice.

„Avem încredere în experții noștri – experții noștri în securitate și informații naționale – pentru a face recomandări cu privire la modul în care ne putem asigura că canadienii sunt în siguranță pe măsură ce ne îndreptăm către o lume 5G. Baza pe care ne vom lua deciziile este, ca întotdeauna, pe fapte și date, mai degrabă decât pe considerente politice.”, a spus Trudeau.

România, Polonia și Estonia sunt până acum singurele țări care au semnat aceste Memorandumuri 5G cu SUA, deși vicepreședintele american Mike Pence a vizitat în acest an mai multe țări cu scopul de a pune presiune pe interzicerea echipamentelor chineze în dezvoltarea rețelelor 5G.

HotNews.ro a scris în premieră duminică, 3 noiembrie, că Memorandumul 5G semnat între România și SUA a fost desecretizat după două luni jumătate de la semnare și după eșecul licitației 5G din acest an.