Bucureștiul și sinuciderea pietonului-omului în plină reformă rutieră: trotinetiști peste scuteriști, bicicliști peste automobiliști, trotinetiști peste bicicliști, scuteriști peste automobiliști
Este un încârlândî rutier comic, care devine tragic, nu? Este care pe care. Și au apărut și victime. Culmea, pe care poliția nu știe-nu poate să le clasifice. Băi, cine are dreptate? Al cui e trotuarul? Cine are dreptul pe trotuar? Trotinetiști peste scuteriști, bicicliști peste automobiliști, trotinetiști peste bicicliști, scuteriști peste automobiliști și combinațiile sunt infinite, astfel încât ajung toți claie peste grămadă. Într-o junglă rutieră ca asta omul-pietonul nu există. Sau se sinucide, dacă mai există, dacă are curajul să iasă din casă. Ce pistoale și arme atomice? În București, bucureștenii lui Firea și a zeci de primari incapabili ca ea, sunt înarmați ca pentru apocalipsă. Armele lor sunt vehiculele cu care asasinează omul-pietonul.
Orele 9-11 în București. Este ora auto și trotinetistă. Te calcă, bre! Atenție vin automobiliștii-trotinetiștii-bicicliștii care merg la serviciu. Oameni odihniți, dar arși la minte de sarcinile pe care le au, comisioanele pe care le au de recuperat/de pierdut, dornici să practice un “mod sportiv” de transport mai ales pe trotuare. Fugi, bă, omule, că pilaf te fac!
Orele 11-14 în București. Ferește! Vin Uber Eats și Glovo. Bicicliști, trotinetiști, inșii cu ciorbele în spate se urcă și-n autobuze, tramvaie să ducă masa flămânzilor. Ferește! Ardeeee! Vai de capul tău de om. Ăștia nu văd, doar au simțul răspunderii, pardon, ciorbei fierbinți.
Orele 16-19 Ies turbați automobiliștii, trotinetiștii. bicicliștii. Se scutură blocurile de birouri de nervi, de plictiseală, de oftică. Ferește! Te omoară pe străzi laterale, pe trotuare, fereșteeee!
Orele 20-24 Fereșteeee iar! Pericol mare. Vine Glovo cu șaorma, prezervativele, băutura, distribuitorii de pizza, dealerii de droguri. Sunt momentele chefurilor.
Omule, fugiiiiii dracului că te calcă. Da, ca om, ca pieton n-ai nicio șansă.
Trotuarele sunt pline de mașini parcate. Colțurile de trotuar sunt pline de trotinete electrice abandonate sau distribuitorii de biciclete. Scuterul, bicicleta, trotineta, automobilul te urmăresc și te calcă pe trotuar.
– Dă-te, mă, la o parte! Ce ești tu?
– Omul sunt. Vino să te lovesc. Cioc-cioc.
Sunt Omul care vrea să meargă să-și ia o pâine pe jos. Fără Glovo. Omul care nu vrea să ia Uber până la Universitate (1 kilometru). Omul care n-are chef de mașină. Omul care ar vrea să meargă cu metroul, cu autobuzul, cu tramvaiul, dar care n-are cum să ajungă la mijlocul de transport altfel decât pe jos. Ori pe jos, pe trotuar, ca pieton este sinucidere curată.
Trotuarele au fost îngustate de primari. Și acolo sunt parcate/umblă în forfotă maximă vehicule de tot felul.
Pe trotuarele îngustate te calcă trotineta, automobilul, scuterul.
Toți au motive. Toți sunt bazați și motivați. Toți sunt automate. Toți. Este o armată întreagă cu arme bio, electrice, sofisticate, 4X4, poluante, hibride. Un arsenal apocaliptic. Automate. Omul-pietonul se sinucide pe trotuar dacă iese.
Mulțumim primăriei capitalei, primăriilor de sector, poliției rutiere, poliției locale, tuturor factorilor de decizie care au facilitat de atâta amar de ani această situație de fapt. Mulțumim pentru complicitate la „omorul deosebit de grav” al omului-pietonului.