Inspecțiile inopinate desfășurate de Consiliul Concurenței. Ce acțiuni imediate sunt recomandate?
Consiliul Concurenței a efectuat, în anul 2018, 15 inspecții inopinate, ce au vizat peste 50 de locații și sedii ale unor societăți investigate. Desfășurarea de inspecții inopinate este o practică constantă în ultimii ani, fiind cel mai eficient instrument al autorității de concurență în colectarea de informații și documente în cadrul unor investigații ce privesc încălcarea regulilor de concurență.
Inspecțiile au fost folosite de către Consiliul Concurenței atât în investigații care au privit societăți multinaționale, cât și societățile de dimensiuni mici, cu o poziție redusă pe piață.
Ce pași trebuie să urmeze o societate ulterior unei inspecții inopinate?
Cătălin Suliman, Partener, Filip & Company:„Sunt câteva acțiuni pe care o societate inspectată trebuie să le întreprindă imediat după finalizarea inspecției:
- Analiza urgentă a documentelor copiate de autoritatea de concurență în scopul de a identifica posibile zone de risc, de a marca informațiile confidențiale sau strategice, precum și identificarea mijloacelor disponibile societății respective pentru a reduce sau elimina o posibilă amendă;
- Identificarea altor documente interne care sunt în legătură cu informațiile identificate de Consiliul Concurenței, dar care nu au fost copiate și pot clarifica contextul anumitor acțiuni sau inacțiuni;
- Definirea strategiei de caz, inclusiv prin raportare la modalitățile concrete de reducere a impactului investigației asupra activității curente a societății vizate. În această etapă ar trebui analizată și oportunitatea inițierii vreunei acțiuni în fața instanțelor de judecată privind inspecția inopinată.
De multe ori societățile investigate nu își cunosc drepturile și ajungă să piardă anumite posibilități de acțiune ca urmare a unor intervenții întârziate.”
Georgeta Gavriloiu, Counsel, Filip & Company: „O inspecție inopinată are un efect psihologic destabilizator asupra societății investigate. De multe ori, după trecerea perioadei de șoc, societățile consideră că au scăpat de zona de risc și nu desfășoară pașii necesari unei analize mai detaliate a documentelor și informațiilor ridicate de Consiliul Concurenței și nici nu analizează complet expunerea lor.
Am constatat în practică existența unei concepții eronate în sensul că societatea inspectată nu este vizată de suspiciunile autorității de concurență ci este doar o sursă de informații privind comportamentul pe piață al altor jucători. În realitate, în majoritatea cazurilor, efectuarea unei inspecții inopinate indică faptul că societatea respectivă este vizată în mod direct de investigație Consiliului Concurenței. Prin urmare, aceasta ar trebui să demareze imediat toate acțiunile pe care le are la dispoziție pentru a reduce riscurile asociate unei investigații de concurență.
În cadrul ultimelor demersuri ale autorității, luarea unor măsuri imediate a ajutat managementul societățile investigate să înțeleagă mai bine situația vizată de investigația autorității de concurență și să implementeze unele măsuri care au redus expunerea financiară a societății respective (încetarea imediată a practicii sau corectarea unor comportamente pe piață, colaborarea cu autoritatea de concurență peste obligațiile legale etc.).”
Expunerea în materie de concurență este foarte mare. Pe lângă amenzile care pot ajunge până la 10 % din cifra de afaceri totală a societății vizate, societățile se expun unor prejudicii de imagine sau unor acțiuni în instanță privind recuperarea prejudicii cauzate altor societăți ca urmare a faptelor anticoncurențiale.
Un articol semnat de Cătălin Suliman, Partener, Filip & Company și Georgeta Gavriloiu, Counsel, Filip & Company