Sari direct la conținut

Nici nemții nu mai sunt ce au fost – Cum au ajuns trenurile germane să aibă întârzieri record

HotNews.ro
Trenuri germane de mare viteza ICE, Foto: Deutsche Bahn
Trenuri germane de mare viteza ICE, Foto: Deutsche Bahn

​Reputația Germaniei pentru punctualitate are de suferit după ce anul trecut un sfert dintre trenuri au avut întârzieri și compensațiile acordate pasagerilor au crescut și ele. Mulți spun că este nevoie de o reformă dură în sectorul feroviar german în care se fac două miliarde de călătorii anual, de peste 30 de ori mai multe ca la noi. Criticii spun că statul german investește în infrastructură mult prea puțin față de alte state și cei mai pesimiști spun că sectorul feroviar german este ”praf și pulbere”. Evident că nu este chiar așa, însă în articol puteți citi despre problemele unei țări pe care noi românii o invidiem și o respectăm.

Anul trecut. 2,7 milioane de pasageri ai Deutsche Bahn au cerut și au primit compensații pentru întârzierile trenurilor, totalul plătit fiind de 54 milioane euro, cu peste 50% mai mult decât în 2017. Media a fost de 20 de euro/pasager.

Regulile spun că un pasager al cărui tren a sosit cu cel puțin o oră întârziere va primi un sfert din contravaloarea biletului, iar dacă întârzierea este mai mare de două ore, pasagerul poate primi jumătate din cât a plătit pe bilet. În România, derogările nu permit pasagerilor să primească bani înapoi pentru întârzieri.

În 2018, un sfert dintre trenurile operate de Deutsche Bahn au avut întârzieri, iar anul acesta ponderea a fost de 22%. Trenurile de mare viteză ICE au avut și intervale în care rata întârzierilor a trecut de 30%.

Au fost ani în care Deutsche Bahn a avut sub 5% trenuri cu întârziere, dar în ultimii ani lucrurile s-au înrăutățit și subiectul este discutat tot mai des în Germania, în toate mediile. Există și planuri de remediere a problemelor, dar sunt destui care se îndoiesc că sunt realizabile.

Sunt și voci care spun că decăderea căilor ferate este încă un semn că puterea și influența Germaniei sunt și ele în declin, la fel cum și influența Angelei Merkel în Europa și în lume s-a diminuat mult.

Un motiv ține de investițiile medii în infrastructura feroviară care, spune asociația Allianz Pro Schiene, sunt chiar și sub media din Italia, țară cu o economie mult sub cea germană. Investițiile sunt de 66 euro/cap de locuitor în Germania, în timp ce în Olanda sunt de 128 euro, în UK sunt de 165 euro, iar în Elveția, de 328 euro, spun cei de la Allianz Pro Schiene.

Rețeaua necesită mai multe investiții și nu mai face față fiindcă numărul de pasageri a tot crescut și se preconizează că va crește. Un exemplu este linia Hamburg – Berlin, unde numărul de pasageri a crescut cu 35% în patru ani și Deutsche Bahn vrea ca din 2021 să fie două trenuri pe oră între aceste orașe.

Practic, numărul de pasageri transportați s-a dublat în ultimii 30 de ani și se preconizează încă o dublare până în 2030, însă mulți avertizează că este nevoie de un buget de investiții mult mai mare decât cei 10 miliarde euro alocați anual pentru cele 800 de șantiere de diverse dimensiuni.

Rețeaua de cale ferată din Germania are cam aceeași lungime ca acum un secol – în jurul a 33.000 km – dar pe multe rute traficul este și de trei ori mai intens. Germania a construit și liniile de mare viteză, dar zeci de linii secundare au fost închise.

Primele trenuri de mare viteză ICE au circulat în 1991 și de atunci rețeaua a fost extinsă la peste 3.000 km. Pe cele mai rapide tronsoane trenurile ”prind” peste 300 km/h și, spre exemplu, de la Munchen la Hamburg poți ajunge cu trenul în 5 ore și 35 de minute.

După un proiect de modernizare încheiat în 2017, călătoria între Munchen și Berlin, cele mai mari două orașe ale țării, a putut fi parcurs în sub patru ore. Distanța este de 500 km.

Trenul este foarte scump însă: de exemplu cineva care vrea să-și cumpere biletul chiar înainte de călătorie ar plăti cam 135-150 de euro doar dus. Dacă îl cumperi cu o lună înainte, poți găsi biletul și la 25 de euro, dacă pleci foarte dimineață sau seara târziu. Și între Berlin și Munchen biletul poate costa 150 de euro dacă este cumpărat chiar înainte de călătorie, însă cu câteva luni în avans pot fi găsite oferte și la sub 20 de euro.

Multe voci spun că, la fel ca SUA, și statul german favorizează sectorul auto și transpoprtul rutier, în detrimentul celui pe calea ferată. Bugetul de investiții ar trebui să se tripleze pentru ca sistemul feroviar german să ajungă la calitatea celui elvețian, spun susținătorii trenurilor.

O problemă este și că DB nu are destui mecanici de locomotivă, un recent raport citat de media arătând că ar fi nevoie de încă 700. Compania are 18.000 de mecanici și a angajat 1.000 anul trecut.

Alte critici se referă la strategia Deutsche Bahn care s-ar fi concentrat mult pe business-uri precum compania de marfă DB Schenker care s-a dezvoltat și face profit bun în multe țări ale lumii. Criticii spun că DB a neglijat calitatea serviciilor oferite în Germania, în timp ce a prosperat pe piețele străine.

Dincolo de critici, căile ferate germane rămân printre cele mai eficiente din lume, iar o comparație cu România nu-și are niciun rost. Dincolo de trenurile de mare viteză și de vagoanele confortabile, Germania are și excelentele sisteme de trenuri orășenești (regio-urbane) S-Bahn care fac mult mai simplă deplasarea în orașe precum Berlin, Munchen sau Frankfurt.

O dovadă de eficiență este la Frankfurt: între gară și aeroport cele mai rapide trenuri fac între 11 și 13 minute.

Surse: Politico, Deutsche Well, Guardian, Reuters

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro