Marea Britanie: Nigel Farage şi partidul său, Brexit, o piatră în marea alegerilor europene
Alegerile europene în ţara Brexitului promit să se transforme într-un joc de masacru politic. În timp ce ar fi trebuit să părăsească UE pe 29 martie, britanicii au mari şanse să fie chemaţi la urne pe 23 mai pentru a-şi alege viitorii reprezentanţi în Parlamentul de la Strasbourg. Un scenariu comic pentru ţară, dacă nu ar fi absurd, care este consecinţa amânării datei de ieşire din UE până pe 31 octombrie, după ce nu a reuşit să ratifice un acord de separare la timp. Cei 73 de deputaţi ar trebui să fie temporari, până la ieşirea efectivă din UE a Regatului Unit. Există încă o şansă slabă ca acest lucru să nu se întâmple dacă, din întâmplare, nu se va ajunge la un consens în Parlament înainte de data alegerilor, potrivit Le Figaro, citat de Rador.
Scrutinul european nu i-a pasionat niciodată pe alegătorii de dincolo de Canalul Mânecii: doar o treime dintre ei s-au dus la vot în 2014. De această dată, indiferenţa riscă să se transforme în furie. Conservatorii din Derbyshire sunt hotărâţi să boicoteze alegerile. Alţii, invers, le consideră o ocazie neaşteptată de revanşă pentru referendumul din 2016.
Partidul Conservator al Theresei May este pe punctul de a plăti preţul pentru ceea ce marchează eşecul strategiei sale de a-şi îndeplini principala misiune în trei ani, Brexitul. Potrivit diferitelor sondaje, ea s-ar afla pe locul al treilea cu 15-17% din intenţiile de vot. O plecare masivă a alegătorilor săi favorabili ieşirii din UE este în curs şi de aceasta va beneficia noul partid al lui Nigel Farage, numit în mod oportun Partidul Brexit. 40% din reprezentanţii locali ai conservatorilor se declară gata să-l susţină la alegerile europene. Potrivit unui sondaj YouGov din 15 -16 aprilie, acesta ar ajunge în frunte cu 27% din voturi. Aproape de nivelul atins deja de tribunul eurofob în 2014 cu fostul său partid UKIP (United Kingdom Independence Party).
Tocmai acest lucru l-a determinat atunci pe premierul conservator David Cameron să propună referendumul privind ieşirea din UE pentru a-şi recupera alegătorii. Redus la neant după votul pentru ieşirea din UE, Ukip s-a relansat apoi ca partid de extremă dreaptă într-o nişă anti-islamică. El se proclamă „adevăratul” partid Brexit, dar nu reuneşte decât între 5 şi 7% din intenţiile de vot. Doisprezece eurodeputaţi Ukip s-au alăturat Partidului Brexit al lui Farage. De asemenea, acesta din urmă a recrutat-o şi pe candidata Annunziata Rees-Mogg, sora liderului conservatorilor eurofobi, Jacob Rees-Mogg.
La polul opus, pro-europenii speră să capteze votul anti-Brexit. Dar ei suferă făcând această cursă într-o ordine dispersatăă. O oportunitate ratată pentru susţinătorii rămânerii în UE de a se uni în spatele unei oferte comune clare. Change UK (Schimbarea Marii Britanii), noul partid născut din scindarea laburiştilor şi a conservatorilor, este creditat cu 8 – 9% din voturi în sondaje, alături de Partidul Liberal Democrat şi Verzi, cu scoruri similare. Jurnalista Rachel Johnson, sora euroscepticului Boris, se prezintă sub eticheta Change UK, în timp ce tatăl lor, Stanley, fost ales la Strasbourg, doreşte să concureze pentru conservatori.
Chiar dacă Tory sunt aproape resemnaţi la ideea unui fiasco la aceste alegeri la care vor regresa, rămâne necunoscuta laburistă. Potrivit sondajelor YouGov, acest partid s-ar situa pe locul al doilea cu 22 – 23% din voturi. O altă consultare făcută pe 16 aprilie de ComRes chiar plasează partidul lui Jeremy Corbyn în frunte, cu 33% din votur, în faţa Partidului Brexit care nu ar obţine decât 17%. Partidul Laburist ştie că are o carte de jucat în aceste alegeri dacă se va prezenta ca o alternativă la Brexit. Nr. 2 al partidului, Tom Watson, pledează pentru un angajament lipsit de ambiguitate în favoarea unui nou referendum. Un pas pe care liderul său, Jeremy Corbyn, s-a ferit să-l facă până acum.