DOCUMENT Ministerul Finanțelor vede tot creștere economică de 4,5% pentru 2018, deși INS a anunțat oficial 4,1%. Autoritățile par să nu creadă în Fondul Suveran, anul acesta

Ministerul Finanțelor a publicat noua strategie fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021. De remarcat că acesta este cel de-al treilea document de la publicarea bugetului în dezbatere, dar primul de după adoptarea în Parlament. Pare că Finanțele nu vor să recunoască noile date INS privind creșterea economică. Luna trecută a fost publicate cele semnal, care anunțau că aceasta este 4,1% din PIB, iar săptămâna aceasta a fost anunțată varinta provizorie, cu un PIB nominal mai mic cu peste 9 miliarde lei, păstrând aceeași creștere economică de 4,1%. Strategia autorităților pare că nu crede în realizarea Fondului Suveran în acest an, deși e un document publicat vineri în dezbatere, cu câteva ore înainte de afișarea acestei strategii.

În noul document MFP, în continuare creșterea economică a anului trecut a fost de 4,5%, iar PIB-ul nominal e tot cel vechi.

Vezi strategia noua aici

Vezi aici strategia anterioara

Având în vedere că lucrează pe aceleași cifre, și deficitul bugetar pentru anul trecut e mai mic, adică a rămas la 2,88%, deși matematic e peste 2,9%. Dacă la 2,88% estimau un deficit pe metodologia europeană de 2,96% din PIB, pe noul deficit ar fi trebuit să ajusteze la 3%, adică limita de la Maastricht. Probabil va fi peste. Încă așteptăm datele Eurostat. Dacă va fi așa, urmează procedura de deficit excesiv.

Ceea ce s-a ajustat în noua strategie a MFP reprezintă datele actualizate cu privire la deficitul bugetar pentru 2019, având în vedere că sunt incluse alocațiile majorate ale copiilor. Astfel, în noul document publicat apare deficitul bugetar de 2,76%, respectiv de peste 28,2 miliarde lei. Anterior era 2,55% (26,1 miliarde lei). Dacă mai întârzie bugetul, suma va fi mai mică, pentru că alocațiile se vor plăti începând cu o altă lună, poate aprilie sau mai.

Bineînțeles, prognoza fantezistă de creștere economică pentru 2019 a rămas la fel: 5,5%.

Un alt lucru interesant, potrivit noii Strategii, planificarea bugetară a avut în vedere repartizarea a minimum 90% din profitul net realizat sub formă de vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, sau dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat. Totuși, vineri s-a publicat un proiet care prevede că la înființarea Fondului Suveran vor intra 28 de companii, iar dividendele vor merge către această nouă entitate. De asemenea, tot Finanțele spun, în nota de fundamentare, că vor pierde 4,7 miliarde lei din cauza acestui lucru.

În această situație, ori noua strategia fiscal-bugetară este greșită, ori proiectul de înființare a Fondului a fost aruncat pentru a distrage atenția de la alte lucruri.

La fel ca în vechiul document, planificarea bugetară a avut în vedere:

realizările veniturilor bugetare la nivelul anului 2018.

prognoza pe termen mediu 2018-2022 (prognoza de iarnă 2019)) elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză conform căreia creșterea reală a PIB în anul 2019 va fi de 5,5%.

angajamentul ANAF de a colecta venituri suplimentare de aproximativ 7,5 mld lei prin intensificarea acțiunilor de îmbunătățire a colectării și reducerea evaziunii fiscale.

prevederile legislative actuale, inclusiv pentru TVA (cotă standard 19%, cotă redusă de 9% pentru alimente) și accize (menținerea nivelului accizei pentru produsele energetice);

proiecția veniturilor bugetare include și impactul generat de OUG 114/2018 prin:

(i) creșterea taxării în domeniul jocurilor de noroc (0,5 mld lei);

(ii) creșterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun (0,6 mld lei);

(iii) Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile OG nr. 26/2013, distribuie şi virează în condiţiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în condiţiile art. 1 alin. (1) lit. g) din OG nr. 64/2001, regăsite în conturile de disponibilităţi băneşti existente în casă şi conturi la bănci precum şi cele aferente investiţiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 şi care la aceeaşi dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziţie, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanţare, conform art 43 din OUG 114/2018 (1,5 mld lei);

veniturile estimate a fi încasate în urma vânzării licențelor de telecomunicații de tip 5G de către ANCOM (2,1 mld lei)

aplicarea și în 2019 a măsurilor de repartizare a minimum 90% din profitul net realizat sub formă de vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, sau dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat.

termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, cu modificările și completările ulterioare, precum și termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.

estimarea Pilonului II de pensii pe perioada 2019 – 2022 a fost realizată în condițiile menținerii, ca și în anul 2018, a unei cote de contribuţie la fondul de pensii de 3,75%, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările și completările ulterioare.

Citește și: