Financial report Prima pagină a presei străine: China se pregătește să lanseze tramvaiul fără șine și fără vatman. Rusia vrea să-şi creeze propriul internet Grecia demarează procedura de revizuire a Constituţiei

Financial Times: Theresa May le va spune parlamentarilor „să-şi păstreze calmul” în privinţa modificării acordului cu privire la Brexit ● Les Echos: China se pregătește să lanseze tramvaiul fără șine și fără vatman ● La Stampa: Rusia vrea să-şi creeze propriul internet ● Naftemporiki: Grecia demarează procedura de revizuire a Constituţiei într-o atmosferă preelectorală ● Lectură plăcută!

• Financial Times: Theresa May le va spune parlamentarilor „să-şi păstreze calmul” în privinţa modificării acordului cu privire la Brexit

Premierul cere mai mult timp ca să asigure schimbările din proiectul tratatului de ieşire

Marţi, Theresa May le va spune parlamentarilor că „acum, trebuie să ne păstrăm calmul”, ea cerând totodată să i se acorde mai mult timp ca să poată să asigure schimbările din acordul său cu privire la Brexit.

La prânz, în Camera Comunelor, ea va declara că tratativele pe tema Brexitului au ajuns într-un „stadiu crucial”, dar laburiştii şi o serie de membri ai cabinetului cred că ea dispune de puţin timp până pe 29 martie, ziua ieşirii, ca să-i mai poată convinge pe parlamentari să-i sprijine poziţia şi să nu rişte o ieşire lamentabilă a Regatului Unit fără un acord.

Fără să întrevadă vreun acord de Brexit revizuit, unii miniştri se aşteaptă ca negocierile dnei May să se prelungească până luna viitoare în speranţa că Bruxelles-ul şi criticii săi de la Westminster vor da din cap aprobator.

Premierul caută un temei legal prin care să se garanteze că mult disputatul „backstop”, o reglementare care să asigure prevenirea unei frontiere dure între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, este doar un aranjament temporar; la Bruxelles, s-au reluat tratativele.

Andrea Leadsom, șefa conservatoare din Camera Comunelor, a spus că dna May are nevoie de „încă puţin timp” ca să iasă din impasul backstop-ului şi să se asigure că el nu va rămâne în vigoare la nesfârşit. „Nu e în criză de timp”, a spus dna Leadsom în emisiunea „Today” („Azi”) de la BBC, dar ea a refuzat să excludă posibiltatea ca negocierile dnei May să se prelungească până la reuniunea Consiliului European din 21 martie. Dna Leadsom, care este o eurosceptică, a subliniat că ea „nu este o puristă” şi nu pretinde ca UE să rezolve „backstop”-ul reluând discuţiile pe tema tratatului de retragere – o opinie pe care Bruxelles-ul a respins-o în mod repetat.

Dna May se teme ca nu cumva, în această săptămână, parlamentarii proeuropeni să se îndepărteze de strategia ei, silind-o să prelungească data ieşirii stabilită prin Articolul 50 din „actul de divorţ”, întârziind astfel Brexitul.

Luna trecută, Yvette Cooper, un fost ministru laburist, şi Nick Boles, un fost ministru conservator, nu au reuşit să obţină adoptarea unei legi prin care dna May să fie silită să excludă un Brexit fără acord.

Parlamentarii proeuropeni cred că un asemenea demers e necesar pentru ca lumea afacerilor să poată fi apărată în eventualitatea marii nesiguranţe care ar apărea în lipsa acordului, dar ei nu se înţeleg asupra momentului în care să intervină împotriva dnei May.

Miniştrii eurofili, care au ameninţat să demisioneze în sprijinul demersului, i-au rugat pe dna Cooper şi pe dl Boles să-şi amâne „mutarea” până spre sfârşitul lunii.

„Nu ne putem permite să pierdem din nou” a declarat un ministru. După ce acordul său de retragere a fost respins categoric de parlamentari, luna trecută, dna May le-a promis acestora un nou vot pe tema Brexitului până pe 27 februarie, chiar dacă ea nu va conveni un acord revizuit cu Bruxelles-ul.

Luni, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat că partea britanică „ar trebui să vină cu ceva clar”, el adăugând că nu se pune problema redeschiderii tratatului de ieşire – un document care include şi controversatul aranjament menit să evite frontiera dură irlandeză.

Luni, Boris Johnson, fost ministru de externe şi un important conservator eurosceptic, a declarat că ar fi gata să sprijine acordul dnei May dacă el prevede şi termenul-limită al validităţii „backstop”-ului irlandez. Aranjamentul este dur contestat de conservatorii eurosceptici din cauză că el prevede o uniune vamală „temporară” între Regatul Unit şi UE, iar susţinătorii Brexitului se tem că ea ar putea deveni permanentă. „Va trebui să poţi ieşi (din „backstop”-ul irlandez) la o dată anume şi s-o faci din proprie voinţă”, a spus dl Johnson.

Totuşi, o serie de duri eurosceptici, precum foştii miniştri Owen Paterson şi Iain Duncan Smith, vor ca „backstop”-ul să fie cu totul exclus din acordul de ieşire – ceva ce Bruxelles-ul nu e pregătit să accepte.

Dna May i-a curtat pe parlamentarii laburişti – care ar putea fi extrem de importanţi pentru a face faţă opoziţiei manifestate de durii conservatori eurosceptici faţă de acordul ei – făcându-le o serie de promisiuni pe tema drepturilor angajaţilor şi promiţând să ofere sprijin financiar aşa-ziselor comunităţi „neglijate”.

Deşi dna May şi liderul laburist, Jeremy Corbyn, nu se înţeleg în privinţa cererii pe care liderul laburist a lansat-o în sprijinul unei uniuni vamale permanente cu UE, noua bunăvoinţă a acestuia de a discuta despre acordul de retragere a făcut şi ca susţinătorii unui al doilea referendum pe tema Brexitului să dea înapoi. „N-aş vrea să vă mint, e destul de trist”, a spus o susţinătoare a referendumului. „Nu văd o majoritate în Camera Comunelor care să sprijine un al doilea referendum”, a declarat, luni, Sabine Weyand, adjuncta dlui Barnier. (RADOR)

• Les Echos: China se pregătește să lanseze tramvaiul fără șine și fără vatman

Produs de o filială a CRRC gigant, ART este un tramvai autonom, hibrid, fără șofer sau șine. Acest lucru face posibilă crearea unei rețele de transport urban la prețuri imbatabile.

Nu este nici tramvai, nici autobuz, deși este echipat cu roți de cauciuc și se deplasează fără șofer.

Numit „ART” (Autonomous Rail Rapid Transit), acest nou vehicul „inteligent” este testat în Harbin, în nord-estul Chinei, unde se confruntă cu temperaturi de -20 ° C.

Cu sistemul său de ghidare optică autonomă, boghiurile cu două axe, sistemul hidraulic și anvelopele speciale, vehiculul hibrid al CRRC Times Electric face parte din inovațiile dezvoltate de compania mamă- gigantul chinez CRRC.

Având 35 de metri lungime, ART poate transporta 300 pasageri la o viteză de 70 km / h. Iar o versiune care să permită transportul a 500 de pasageri este în curs de proiectare. Orientarea sa utilizează tehnologiile GPS și Lidar, care îi permite să se deplaseze milimetric de-a lungul unui marcaj invizibil.

Faza de testare a început în 8 mai 2018, în Zhuzhou, în sudul țării, pe o distanță de 12 kilometri.

Gândit pentru a opera în oraș, ART oferă municipalităților o soluție „zero zgomot, zero poluare” datorită bateriilor sale litiu-titanate care se reîncarcă în 30 de secunde în stații sau în 10 minute la sfârșitul liniei.

Tramvaiul fără șine poate fi instalat într-o rețea rutieră în doar două zile- un week-end și va costa între 5 și 7 milioane de euro pe kilometru. Prin comparație, în Franța, costul mediu pe 1 kilometru de tramvai convențional este de 24 de milioane de euro.

• LA STAMPA: Rusia vrea să-şi creeze propriul internet

Imensa reţea digitală globală de internet s-ar putea diviza în multe reţele naţionale în care statele încearcă să se protejeze de atacurile cibernetice. Prima ţară importantă care şi-a manifestat această intenţie este Rusia, care vrea să se apere împotriva riscului unui viitor război cibernetic. Duma de stat (camera inferioară a Parlamentului) examinează un proiect de lege care propune începerea modificărilor tehnice necesare pentru a funcţiona în mod independent. Ideea este cea de a garanta că datele care circulă între organizaţii şi cetăţenii ruşi să rămână în ţară, în loc să fie trimise în străinătate.

Textul, care are ca scop modificarea legii comunicaţiilor şi cea privind informaţiile şi securitatea informaţiilor va fi discutat marţi la a doua lectură. Ideea constă în crearea unei infrastructuri independente pentru operaţiunile online din Rusia.

Denumit „Programul naţional de economia digitală”, proiectul cere ca furnizorii de servicii de internet (Internet Service Provider, ISP) ai Rusiei să asigure că acestea pot continua să funcţioneze în cazul în care puteri străine acţionează pentru izolarea ţării online. Măsurile prevăzute în proiectul de lege includ şi construirea unei versiuni ruseşti a sistemului Domain Name System, (DNS), astfel încât acesta să poată funcţiona fără întrerupere în cazul în care sunt tăiate link-uri la servere situate în diferite părţi ale lumii. În acest moment, 12 organizaţii supraveghează serverele root pentru DNS şi nici una dintre acestea nu se află în Rusia. Moscova urmăreşte în schimb să facă în aşa fel încât tot traficul naţional să treacă prin propriile routing points.

Potrivit unor analişti, adevărata intenţie nu ar fi cea de a proteja Rusia de interferenţe externe, ci de a impune ţării un sistem de cenzură în masă după stilul celui chinez, care încearcă să elimine traficul interzis.

Potrivit RBC (Ucraina)- Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) va începe să blocheze site-urile suspectate de subminarea securității naționale a țării înainte de alegerile prezidențiale din 31 martie 2019 – a anunţat Oleksandr Klimciuk, șeful unui departamentului pentru securitatea informațională din cadrul SBU. Potrivit lui Klimciuk, SBU va lua astfel de măsuri ca răspuns la atacurile informaţionale şi cibernetice, în special din Rusia, în contextul în care, în ultimul timp, Kievul a depistat grupuri de agitatori online care colaborează cu partea rusă și primesc recompense pentru a discredita procesul electoral din Ucraina. „Informațiile disponibile Serviciului de Securitate indică faptul că serviciile speciale rusești se vor concentra pe agresiune hibridă: atacuri cibernetice, atacuri asupra spațiului cibernetic și a infrastructurii critice. De asemenea, vor încerca să promoveze știri false şi vor recurge la atacuri asupra spațiului informațional” – a afirmat Klimciuk. Acesta a menţionat că SBU deţine informații potrivit cărora serviciile speciale ale Federației Ruse pregătesc atacuri cibernetice de amploare înaintea și în timpul alegerilor prezidențiale din Ucraina. „Serviciile ruseşti ar putea viza sistemele electronice directe ale Comisiei Electorale Centrale, dar pot ataca şi infrastructura critică, precum transportul, comunicațiile, finanțele și energia” – a explicat Klimciuk. Reprezentantul SBU a dezvăluit că, în ultimul an, Kievul a blocat aproximativ 2.000 de conturi false. „Aproximativ 200 de site-uri de propagandă rusă au fost propuse pentru a fi sancţionate, iar anul acesta au mai existat astfel de recomandări, în cazul a 100 de site-uri care, în viitorul apropiat, vor fi blocate prin decizie a Consiliului de Securitate şi prin decret prezidențial” – a adăugat Oleksandr Klimciuk. (RADOR)

• Naftemporiki: Grecia demarează procedura de revizuire a Constituţiei într-o atmosferă preelectorală

Disputa dintre partidul de guvernământ (SYRIZA) şi principalul partid de opoziţie (Noua Democraţie) se axează în principal pe decuplarea procedurii de alegere a preşedintelui Republicii de dizolvarea Parlamentului

Procedura de revizuire a Constituţiei începe astăzi în Parlamentul Greciei, în condiţiile în care consensul este îngreunat de polarizarea ce domină un peisaj deja preelectoral, dar şi de confruntarea puternică dintre guvern şi principalul partid de opoziţie, cât şi cu partidele mai mici. În acest context, atenţia se aşteaptă să se îndrepte asupra revizuirii articolului 32 şi asupra propunerii majorităţii guvernamentale de a decupla alegerea Preşedintelui Republicii de dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate (în Grecia preşedintele este ales de parlament, iar dacă nu se întruneşte majoritatea necesară după trei încercări, parlamentul este dizolvat şi sunt organizate alegeri anticipate n.trad.).

Ceea ce a surprins Alianţa Stângii Radicale (SYRIZA) a fost mişcarea Noii Democraţii de a vota în favoarea revizuirii articolului 32, păstrându-şi însă dreptul de a-i modifica conţinutul cu 151 de voturi la întrunirea parlamentului următor. Potrivit unor informaţii în parlament, parlamentarii SYRIZA vor face presiuni asupra opoziţiei să-şi clarifice propunerea, nefiind de acord ca Noua Democraţie să voteze doar în principiu propunerea SYRIZA, care prevede şase runde vot în parlament şi recurgerea la verdictul popular în cazul în care nu se ajunge la niciun rezultat. Noua Democraţie are se pare o propunere contrară, propunând ca alegerea preşedintelui Republicii să se realizeze prin trei runde de vot (cu o majoritate de 200, 180 şi respectiv 151 de parlamentari), exclusiv de către parlament, fără a se recurge la verdictul popular.

Includerea revizuirii articolului 32 în propunerile SYRIZA s-a dorit să arate intenţia de a moderniza sistemul politic, după ce partidul a făcut uz de actuala prevedere din Constituţie pentru a declanşa alegeri anticipate care i-au permis să ajungă la guvernare în 2015, după ce partidul îşi declarase deschis intenţia de a se opune oricărui candidat propus de guvernul de atunci pentru funcţia de preşedinte al Republicii. Prin propunerea a şase runde de vot în parlament şi prevederea de a se recurge la verdictul popular în cazul în care nu se ajunge la vreun rezultat, SYRIZA şi-a subminat, practic, acest efort. A fost evident că majoritatea parlamentară, în ciuda propunerii de faţadă, a creat în mod intenţionat o procedură foarte alambicată pentru ca opoziţia să o respingă.

Majoritatea guvernamentală consideră că textul articolelor ce va fi votat în cursul lunii următoare de către acest parlament în două runde de vot va angaja deciziile următorului parlament. Dimpotrivă, opoziţia apreciază că parlamentul care va rezulta după alegeri va stabili conţinutul exact al dispoziţiilor ce vor fi revizuite. În orice caz, orice articol ce va fi revizuit va avea nevoie de 180 de voturi fie în acest parlament, fie în cel viitor, adică dacă va întruni în actualul parlament 180 de voturi, va avea nevoie doar de 151 în următorul, iar dacă întruneşte acum 151 de voturi, va avea nevoie de 180 în următorul parlament.

Opoziţia şi guvernul au căzut de acord asupra revizuirii următoarelor articole:

– art. 68 astfel încât să acorde şi minorităţii parlamentare dreptul de a convoca comisiile de investigare

– art. 96 pentru a echivala tribunalele militare cu cele ordinare

– art. 32 pentru a decupla alegerea preşedintelui Republicii de dizolvarea anticipată a Parlamentului

– art. 54 care va prevedea alegerea până la cinci parlamentari pentru diasporă

– art. 62 – cu privire la imunitatea parlamentară care să fie limitată numai la chestiuni legate în mod direct de exercitarea mandatului de parlamentar

– art. 86 – cu privire la răspunderea ministerială care anulează termenul de exercitarea a tragerii la răspundere a miniştrilor

– art. 101A cu privire la Autorităţile Independente şi modul de alegere a conducerilor acestora.

SYRIZA nu a sprijinit propunerile de revizuire avansate de Noua Democraţie şi le trimite spre a fi dezbătute de către următorul parlament în care vor avea nevoie de 180 de voturi pentru revizuirea articolelor în cauză:

– art. 16 cu privire la posibilitatea înfiinţării de universităţi particulare

– art. 79 cu privire la instituirea prin constituţie a constituirii de bugete balansate

– art. 103 cu privire la organizarea şi evaluarea administraţiei publice

– art. 88-100 care vizează funcţionarea sistemului judecătoresc şi prevede anularea dreptului puterii executive de a numi conducerea justiţiei, care va fi decisă de o comisie specială a parlamentului.

Noua Democraţie nu a susţinut revizuirea pentru următoarele propuneri ale SYRIZA:

– art. 3 cu privire la un stat neutru din punct de vedere religios

– art. 44 care acordă posibilitatea unor referendumuri pe baza unei iniţiative populare

– art. 54 cu privire la consacrarea prin constituţie a sistemului proporţiona simplu ca sistem electoral de bază

– art. 102 cu privire la instituirea sistemului proporţional simplu în administraţia locală şi prevederea cu privire la referendumurile locale. (RADOR)