Business report: Ministerul Justiţiei, rămas fără bani şi ameninţat cu proteste: instituţia nu a plătit onorariile avocaţilor din oficiu; Banii de la Buget pentru Culte s-au triplat în ultimii 10 ani. Peste 5,7 miliarde de lei, din ’90 până azi, din care 1,6 miliarde pentru construcția de biserici; Guvernul a aprobat exproprierile suplimentare pentru tronsonul de autostradă București-Ploiești

Ministerul Justiţiei, rămas fără bani şi ameninţat cu proteste: instituţia nu a plătit onorariile avocaţilor din oficiu. Baroul Bucureşti şi câteva Barouri din ţară solicită ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să rezolve problema onorariilor restante către avocaţii din oficiu. Numai către Baroul Bucureşti datoriile Ministerului se cifrează la aproximativ 300.000 de euro, bani pe care avocaţii îi aşteaptă din luna august. Se strâng, de asemenea, semnături pentru organizarea unor acţiuni de protest. În ultimă instanţă, avocaţii nu exclud varianta acţionării Ministerului Justiţiei în judecată. Situaţia este valabile pentru aproape toate barourile din ţară, o adresă similară fiind înaintată şi de către Baroul Dolj, scrie Economica.

Banii de la Buget pentru Culte s-au triplat în ultimii 10 ani. Peste 5,7 miliarde de lei, din ’90 până azi, din care 1,6 miliarde pentru construcția de biserici. În anul 2018, au fost alocate, potrivit informațiilor publice de pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte bugete totale de 654 de milioane de lei, cu aproape 100 de milioane de lei mai mult ca în 2017 și aproape dublu față de anul 2008. Din cele 654 de milioane de lei, 104 milioane au fost pentru construcția lăcașurilor de cult, și 550 de milioane pentru salariile preoților și personalului clerical. Astfel că, pe întreaga perioadă 1990-2018 sumele totale alocate de la Bugetul de Stat pentru Culte se ridică la 5.718.349.000 lei, din care 4.062.847.008 lei pentru salarizare și restul de 1.655.501.992 pentru construcția și reparația bisericilor, potrivit Edupedu.

Guvernul a aprobat exproprierile suplimentare pentru tronsonul de autostradă București-Ploiești. Guvernul a aprobat în ședința de joi o Hotărâre privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes național „Construcția autostrăzii București-Brașov, tronsonul București-Ploiești”, imobile aflate pe raza localității Voluntari din județul Ilfov, printre expropriați numărându-se și o firmă cu profil imobiliar deținută de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea. Astfel, firma respectivă, va încasa despăgubiri de peste 200.000 de lei de la CNAIR pentru exproprierea unei suprafețe de teren arabil intravilan de 550 mp situată în Voluntari, expropriere necesară pentru lucrările de construire a tronsonului București-Ploiești din cadrul autostrăzii București-Brașov, potrivit Profit.ro.

Castelul de poveste care se închiriază cu 100 de euro. Localizat în regiunea Abruzzo, castelul de poveste a fost recent renovat, iar autorităţile locale au decis să-l scoată la închiriere pentru nunţi, aniversări ori petreceri private pentru doar 100 de euro, relatează CNN Travel. Primarul Domenico Giangiordano speră ca prin această măsură să atragă oameni în comuna care continuă să piardă locuitori, scrie digi24.ro. „E o sumă foarte mică, mai degrabă un bacşiş”, a spus edilul, în timp ce admira priveliştea Munţilor Apenini din apropierea castelului de circa 700 de metri pătraţi, scrie Capital.

Cercetarea românească a ajuns sub nivelul de la intrarea în UE. Și la o şesime din obiectivul UE pentru 2020. România insistă să rămână pe penultimul loc între țările membre ale Uniunii Europene din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( C&D) în anul 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de doar 0,5% din PIB, în uşoară creştere faţă de anul precedent, ne-am plasat alături de Cipru şi am profitat de scăderea surprinzătoare consemnată de Letonia (0,44% din PIB, în cădere liberă după ce bifase 0,63% din PIB cu un an mai devreme). Pe fondul constrângerilor bugetare şi al implicării încă relativ reduse a sectorului privat, am ajuns la doar o şesime din obiectivul fixat de Uniunea Europeană pentru anul 2020 şi ne-am plasat sub nivelul maxim atins în 2008 (0,55% din PIB), potrivit Curs de guvernare.

Cel mai scump teren agricol din acest an costă 10.000 de euro hectarul şi a fost cumpărat pe persoană fizică. Alexandru Gheorghe este cumpărătorul celei mai scumpe parcele de teren arabil mai mare de 30 de hectare tranzacţionat anul acesta, indică datele publicate de către Ministerul Agriculturii consultate de Economica. Acesta, în calitate de preemptor arendaş, a cumpărat luna aceasta, pe persoană fizică, 30,1 hectare de teren în comuna Gheorghe Lazăr din Ialomiţa pentru care a plătit 10.000 de euro pe hectar. Vânzătorul este compania Lacosta SRL. Menţionăm că în luna august a mai avut loc o tranzacţie cu un teren de aproximativ 32 de hectare situat în extravilanul Aradului. Preţul a fost de 16.900 de euro pe hectar, iar terenul a ajuns, din posesia unei bănci, în proprietatea arădencei Ardenița Medințu, preemptor vecin. Cel mai probabil însă, terenul nu este folosit în scopuri agricole.

Majorări de capital la companiile municipale. Bucureștiul, pregătit pentru calamități cu noi cimitire. Consiliul General al Municipiului București (CGMB) urmează să majoreze capitalul social al Societății de Transport București (STB, fostă RATB) cu 56 de milioane de lei pentru achiziționarea a trei terenuri pentru amenajarea a cel puțin trei autobaze noi, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței de săptămâna viitoare. De asemenea, alte proiecte de hotărâre vizează majorarea capitalului social la patru companii municipale, cu suma totală de aproape 222 de milioane de lei, pentru un bloc cu apartamente pentru angajați, dar și pentru cimitire noi, insuficiente în cazul unei calamități, în opinia consilierilor municipali. Conform unui proiect de hotărâre, capitalul social al STB se majorează cu 56 de milioane de lei, scopul fiind „de a susține activitatea societății în vederea îndeplinirii obiectului de activitate prin asigurarea necesarului de fonduri desfășurarea în bune condiții a activității societății”, potrivit Profit.ro

Eroare de proporţii în sistemul ING Bank. Clienţii s-au trezit cu cardurile reţinute de terminal.Eroarea nu a fost anunţată clienţilor ING Bank prin sistemul de alertare care funcţionează la alte operaţiuni: plata unor sume, promoţii sau avertizare de plată a ratelor lunare. Nu este afişat nici măcar un mesaj scris la terminale sau pe uşile sediilor ING Bank. Multimatul, denumit Automatic Service Teller (AST), se află în fiecare sediu ING Bank, alături de bancomatele de unde pot fi extraşi sau depuşi banii. „Este o problemă tehnică pe care o avem în toată ţara, de la ora 16. Nu, nu am putut anunţa clienţii, ne pare rău“, a declarat unul dintre operatorii ING, potrivit Adevarul.