ANALIZĂ Cum lovesc prognozele fanteziste deficitul bugetar
Cu toții am citit în școală „Mistrețul cu colți de argint”, un poem scris de Ștefan Augustin Doinaș. Pe scurt, un prinț din Levant pasionat de vânătoare visează să prindă un mistreț legendar, dar acesta nu se află pe “terenul său de joacă”. Supușii chiar încearcă să-i sugereze în diferite moduri că nu este în apropiere. În final, un mistreț atacă prințul, îl rănește și moare. Când supușii încercau pe parcursul vânătorii să-i explice că ceea ce vedea nu era mistrețul legendar, acesta mereu le spunea: „Taci…”. Extrapolând povestea, aceasta seamănă puțin cu situația economică din țară. În cazul de față Guvernul este prințul, care nu ascultă părerile specialiștilor și a partenerilor internaționali, iar „Mistrețul cu colți de argint” este creșterea economică dorită, cea foarte mare.
Foarte pe scurt:
• Autoritățile vor trebui să se încadreze într-un deficit bugetar de circa 30,6 miliarde lei, anul viitor
• Creșterea economică bazată pe consum s-a temperat și este nevoie de o noua strategiei
• Stimularea consumului și-a arătat limitele
• O soluție mai bună pentru o creștere economică sustenabilă o reprezintă investițiile
• Autoritățile spun mereu că partenerii internaționali se înșeală când avansează prognozele, dar și instituțiile românești greșesc
• Unii sunt prea optimiști, iar alții prea pesimiști
S-a tot scris, am făcut-o și noi în nenumărate rânduri. Nu mai intrăm în detalii. Din 2017 România și-a schimbat strategia de creștere economică, bazându-se pe creșterea salariilor. Nu ne referim la creșterea salariului minim, ci la administrația publică și centrală care s-a bucurat de câștiguri mai mari, punând presiune pe mediul de afaceri, care oricum avea deja o presiune pentru că nu mai găsea muncitori din cauza migrației. Aceeași situație este și astăzi.
Revenind la povestea noastră, la finalul fiecărui an, în toamnă, Comisia Națională de Prognoză (acum este și de Strategie n.r.) vine cu estimări privind creșterea economiei atât pentru anul curent, cât și în următorii ani. Cu alte cuvinte, avem o nouă proiecție a „Mistrețului cu colți de argint”. Anul trecut proiectul pe buget pentru 2018 a fost realizat pe o creștere economică de 5,5%, exact cât estima CNSP în toamnă. Au fost două estimări: una preliminară și alta pentru buget. Nu au fost mari diferențe între ele, deși la începutul anului 2018 a venit cu o alta de 6,1%.
Raportându-e la datele publicate recent de Instituție, bugetul pe 2019 ar putea fi construit, se pare, pe o creștere economică de 5,5% și un PIB nominal de peste 1.000 de miliarde lei. Cu alte cuvinte, statul trebuie să se încadreze într-un deficit de 3% din PIB, adică 30,6 miliarde lei. Față de anul acesta, ar urma să fie mai mare cu aproximativ 2 miliarde lei, dacă statul se va încadra în ținta dorită. Dacă creșterea economică va fi mai mică decât cea prognozată, iar situația veniturilor bugetare nu se îmbunătățește, deși s-a început o campanie de atragere de fonduri prin dividende suplimentare, atunci deficitul va fi mai mare.
Noua strategie pare a fi #socialexpenditureledbigdeficit
Cel mai probabil, urmează în aceste zile o rectificare bugetară negativă cu fonduri tăiate de la multe instituții, cu accent pe investiții, pentru că situația la 9 luni este caracterizată de multă lume drept un dezastru: deficit bugetar dublu, față de aceeași perioadă a anului precedent, tradus prin încasări mai mici decât s-au prognozat și cheltuieli fără măsură, cu creșteri de două cifre (cheltuieli de personal mai mari cu 25%, asistență socială +12,5% etc.). Într-un cuvânt, ca să folosesc un termen pe înțelesul Guvernului #socialexpenditureledbigdeficit.
Autoritățile s-au „hrănit” cu iluzia că „Mistrețul cu colți de argint” (creșterea economică) va fi atras de pâine (pensii și salarii) la fel ca anul trecut. Iată că CNSP nu mai vede aceeași creștere economică pentru anul acesta. De la 5,5%, acum se așteaptă la 4,5%.
Nu ar fi fost rău dacă cheltuielile ar fi fost direcționate către investiții, atunci cu toții cred că am fi susținut creșterea acestora, dar au mers în pensii și salarii. Investițiile ne-ar fi asigurat un nivel de trai mai bun pe termen lung pentru că multe companii decid să vină într-o țară dacă au autostrăzi ce permit mișcarea bunurilor foarte rapid. În schimb, banii au mers în consum deși, oricât de mult și-a dorit Guvernul, anul acesta (consumul) nu a mai crescut așa de mult, ceea ce înseamnă că a ajuns la saturație.
O soluție pentru 2019 chiar o reprezintă investițiile, pentru a crește economia. Stimularea consumului și-a arătat limitele.
Prognoze pesimiste, optimite și fanteziste
Că tot vorbeam de creștere economică. Comisia europeană care inițial estima 4,5% pentru acest an, acum este mai pesimistă: vede 3,6%. Pentru anul viitor procentul preconizat este de 3,8%. FMI este puțin mai optimistă: 4% pentru acest an și 3,9% pentru 2019.
Consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, declara recent că se așteaptă la o creștere economică de peste 7% în 2019, ba cu posibilitatea să ajungă la 8%.
Referindu-se la anul 2018, Cristian Socol, strateg economic al Guvernului, dat de înțeles vineri pe Facebook că se așteaptă la o creștere economică chiar mai mică.
„Comisia Europeana prognoza 3% creștere în 2016 și a fost 4,8. În 2017 a fost pe aproape estima 4% și a fost 6,9. În 2018 prognozează 3,6% deci sigur va fi 4,2-4,5”, a spus el pe rețeaua de socializare.
Socol spunea la începutul anului, în Ziarul Financiar, că România poate să atingă 6,1% creștere economică dacă miza va fi pusă pe investiții, atât publice cât și private.
„Pe partea de utilizare, anul 2018 va fi anul investiţiilor. Se va atinge 6,1% rată de creştere economică în 2018, doar dacă miza va fi pusă pe investiţii – atât publice cât şi private”, spunea Socol.
Referindu-se la anul trecut, când creșterea economică a fost de 6,9%, el preciza:
„Anul 2017 va consemna o rată de creştere economică cuprinsă în intervalul 7,1-7,4%. (…) Stimulate de programele guvernamentale şi accelerarea absorbţiei de fonduri europene, investiţiile (formarea brută de capital fix) vor creşte cu 7,9% în 2018 faţă de 2017, în creştere faţă de 3% anul trecut. Consumul va putea creşte cu 6,3% având în vedere continuarea strategiei wage led growth, dar îşi va tempera contribuţia la rata de creştere a PIB real”.
Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Ultimele date ale CNSP arată că anul acesta investițiile ar putea avea o creștere de 3,5%, iar consumul de 5,1%.
Chiar și în 12-lea ceas reprezentanții autorităților ignoră datele partenerilor din instituțiile internaționale, pe motiv că mereu se înșeală. Poate că ei sunt mai pesimiști, dar modificarea prognozelor arată că și instituțiile guvernamentale greșesc.
Exact ca spre finalul Mistrețului cu colți de argint:
Stăpâne, mistreţul cu colţi ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohăind, sub copaci.
Ascultă cum latră copoii gonindu-l…
Dar prinţul răspunse-ntorcându-se. – Taci.
O soluție viabilă pentru un viitor sustenabil o reprezintă tot investițiile. Încetinirea economiei arată exact acest lucru, că mărirea cheltuielior bugetare cu pensii și salarii nu-ți asigură creștere pe termen lung, ci pe foarte scurt.
Nu ajungi în situația prințului care a căutat „Mistrețul cu colți de argint”, dar de îmbolnăvești și te chinui cu un tratament care îți provoacă grețuri străduindu-te să trăiești mai mult.
Ultima strofă a poemului este sugestivă:
Mai bine ia cornul şi sună întruna.
Să suni până mor, către cerul senin…
Atunci asfinţi după creste luna
şi cornul sună, însă foarte puţin.