​DOCUMENT Salariul minim ar putea crește de la 1 noiembrie. Datele de la Comisia de Prognoză pe care lucrează Ministerul Muncii / Din analiza CNSP lipsește însă impactul bugetar pe care îl va avea măsura

​Comisia Națională de Prognoză (CNSP) a publicat un document în care prezintă motivele pentru care propune creșterea salariului minim din acest an, în loc din 2019, așa cum era vorba inițial. De asemenea, în loc de o creștere a acestuia cu 150 lei, acum este vorba despre 180 lei. Din declarațiile ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu, reiese că instituția pe care o conduce ia în calcul majorarea de la 1 noiembrie 2018. „După analiza datelor transmise de Comisia de Prognoza, MMJS lucrează la creșterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an și la diferentierea salariului minim in funcție de studii sau vechimea de peste 15 ani”, a scris Vasilescu pe Facebook. Ce lipsește însă din documentul Comisiei este impactul pe care îl va avea anul acesta în buget, având în vedere derapajul înregistrat pe primele opt luni. Ar trebui să fie pozitiv și să mai reducă din deficit, acesta fiind probabil unul dintre motivele pentru care se ia măsura mai devreme.

• Vezi aici documentul semnat de Ion Ghizdeanu, președintele Consiliului de Programare Economică și CNSP.

Propunere:

1. Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2080 lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018.

2. Introducerea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), începând cu 1 noiembrie 2018.

3. Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018.

4. Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază

minim brut pe ţară garantat în plată /câştig salarial mediu brut la cel puțin

45% începând cu anul 2020.

Motivația CNSP:

• Numeroși lucrători cu normă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariați. România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situația este și mai gravă în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parțial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE28.

• Cresterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 lei la 2080 lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă (Anexa nr. 7) are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum şi în anul 2018 (circa 0,15 puncte procentuale).

• Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează consumul și cererea agregată și implicit creșterea economică.

• Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei, iar acesta se manifestă după aproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul obţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţi factori, inclusiv ciclici/naturali.

• Creşterea salariului minim este necesară ţinând cont de lipsa acută de forţa de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creşterea salariului minim este una naturală şi nu una discreţionară, ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companii în găsirea de forţă de muncă.

• Majorările salariului minim conduc la reducerea inegalităților de venituri. România ocupă locul 7 în UE în ceea ce privește inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE.

• Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piața muncii. Din analize econometrice (date trimestriale, 2000 T1-2018 T1) rezultă că majorarea salariului minim cu 1% a determinat o creștere a ratei ocupării tinerilor cu aproximativ 2% (procente), ca urmare a creșterii stimulentelor de integrare pe piața muncii. De altfel, în trimestrul al doilea din 2018 s-a înregistrat un nivel minim al numărului de șomeri din rândul tinerilor – 99 de mii, respectiv o rată minimă (din ultimii 20 de ani) a șomajului în rândul tinerilor – 15,5%, în scădere cu aproximativ 9 puncte procentuale comparativ cu 2013.

• Creșterea salariului minim generează creșterea de locuri de muncă în sectorul formal al economiei, reduce înclinația anumitor categorii de angajați de a părăsi sectorul formal și crește participarea la programe de formare profesională organizate de companii. Creșterea salariului minim a favorizat majorarea numărului de salariați (cu timp normal de muncă). Astfel, față de anul 2013 numărul salariaților s-a majorat cu peste 550 de mii, în ciuda dublării (nominale) a salariului minim brut.

• Conform teoriei salariilor de eficiență, majorarea salariului minim va genera câştiguri suplimentare de productivitate, mai ales în rândul lucrătorilor slab calificaţi. În perioada 2012-2017, conform datelor Eurostat, rata reală de creștere a productivității reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 32% în România, iar rata de creștere a productivității reale a muncii (pe oră) a fost de aproximativ 40% – cele mai mari rate de creștere din Uniunea Europeană.

• Implementarea unui salariu minim adecvat este necesară pentru a reduce inechitatea distribuirii venitului national între muncă si capital. Dacă în țările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaților și capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaților, 55% pentru remunerarea capitalului si restul pentru taxe indirecte minus subventii. Mai mult, intervenția publică pentru creșterea mai accentuată a salariului minim în Romania în ultimii ani apare și din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajații (remunerarea salariaților în PIB a scăzut de la 36,5% în 2008 la 34,4% în 2016, conform Eurostat). Programul de guvernare prevede creșterea ponderii alocate remunerării salariaților în PIB la 38% în 2019 și 40% în 2021.

• Este necesar ca beneficiile creșterii economice să se împartă echitabil iar liftul social (trecerea într-o decilă superioară de venituri) să funcționeze.

• Analiza comparativă a nivelului salariului minim pe economie în euro arată că România are al treilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.

• Carta Socială Europeană prevede nevoia existenței unei remunerații corecte pentru un nivel de trai minim decent pentru lucrători și familiile lor, considerând că un nivel mediu al salariului minim net la cel puțin 60% din salariul mediu net ar asigura acest deziderat.

• Fondul Monetar Internațional concluzionează că, în situația țărilor din Centrul și Estul Europei, la un raport 50% salariu minim/salariu mediu nu există efecte negative asupra ocupării și competitivității;