Gândirea asiatică în practică. Drama angajaților serialelor coreene/ VIDEO Indian suspendat pentru că maimuța a condus autobuzul/ Japonia va acorda rezidență permanentă muncitorilor străini/ Hong Kong va construi case pe insule artificiale
Asia are multe concepte și idei care nu ne sunt familiare. Multe dintre acestea se pot găsi în știrile presei de pe continent. Vă prezentăm mai jos cinci subiecte, unele poate ciudate, care ne-au atras atenția în această săptămână.
- Drama angajaților din industria serialelor coreene
Condițiile de muncă pentru producțiile dramelor sud-coreene (K-drama) sunt în general sărace în contrast cu produsul de calitate, potrivit The Korea Times.
Circa 50 de membri ai staff-urilor au fost invitați să vorbească despre condițiile lor, recent, la Adunarea Națională.
„Nici măcar soției mele nu îi vine să creadă că trebuie să lucrez până la ora 3 dimineața. Apoi plec la muncă la ora 7”, a spus unul dintre ei, care a lucrat recent la un serial.
Potrivit unor persoane apropiate industriei, 12 ore de muncă pe zi nu reprezintă ceva anormal, dar membrii staff-urilor trebuie să lucreze și câte 20 de ore.
Sindicatul Staff-ului a anunțat că la una dintre drame „Bad Papa” s-a lucrat în medie 19 ore pe zi. Totuși, majoritatea celor din staff sunt plătiți sub salariul minim.
În 2017, salariul a fost de 5,7 dolari pe oră. Dacă o persoană a lucrat 25 de zile, aceasta a primit 1.143 de dolari. Totuși, Yonhap News a estimat că în 2017 aceștia au primit 4,4 dolari pe oră. Există un obicei în industrie ca dacă un episod se anulează, aceștia să nu fie plătiți.
În general, staff-ul nu este protejat de lege, dar Ministerul Muncii încearcă să introducă mai multă protecție pentru aceștia.
- Șofer indian suspendat pentru că a lăsat o maimuță să conducă autobuzul
În ciuda faptului că niciunul dintre cei peste 30 de pasageri din vehiculul din Karnataka nu s-a plâns de șofer, acesta a fost suspendat, potrivit BBC.
Când clipul privind maimuța care ia volanul în mâini a devenit viral, angajatorii au luat măsuri.
„Siguranța pasagerilor este esențială, iar șoferul nu poate risca permițând accesul maimuței la direcție”, a declarat T.S Latha, purtător de cuvânt al companiei guvernamentale de transport rutier, din sudul Karnataka, conform AFP.
Media locală spune că maimuța a intrat în autobuz cu un pasager și a fost la volan circa 10 minute.
- Hong Kong-ul va construi case pe insule artificiale, în apropiere de Lantau, pentru a aborda criza caselor
Insulele artificiale vor avea circa 1.700 de hectare și vor oferi între 260.000 – 400.000 de locuințe pentru 700.000 – 1,1 milioane de persoane, scrie The Straits Times.
Liderul Hong Kong-ului, Carrie Lam spune că 70% din case vor fi locuințe publice.
Așa-numita „Viziune de Mâine a Lantau” conține un un nou sistem de transport și strategii de protecție a mediului, a spus Lam, referindu-se la politicile prioritare pentru anul următor.
Planul țintește să creeze 34.000 de locuri de muncă în următoarele 2-3 decade.
Insula Lantau are și aeroportul Internațional din Hong Kong, o populară destinație turistică cu atracții precum statuia Marelui Buddha.
- Guvernul japonez va acorda rezidență permanentă muncitorilor străini cu înaltă calificare
Guvernul plănuiește să creeze un nou statut de rezidență numit “lucrători cu abilități deosebite”, ca parte a unui nou sistem pentru acceptarea muncitorilor străini, scrie The Japan News.
Un pilon important al noului sistem, care ar putea fi implementat anul viitor în aprilie, se referă la împărțirea statutului în două categorii, respectiv 1 și 2, iar străinilor recunoscuți a avea competențe de nivel ridicat li se va permite să stea permanent în Japonia.
Statusul 1 va fi acordat celor care participă la programe de formare internă timp de 3 ani sau care vor trece testele de limbă japoneză și tehnice. Cei care vor deține această viză vor putea să stea în Japonia cinci ani, dar nu vor putea să aducă membrii familiei în țară.
Când internii tehnici, care pot sta până la 5 ani, obțin această rezidență, atunci ei pot să lucreze încă 10 ani.
Când un muncitor cu această viză trece teste mai dificile, va fi recunoscut a avea competențe mai ridicate și va primi statutul 2. Pentru ei, nu va fi nicio limită de stat în Japonia și își pot aduce familia în țară.
Oficialii se gândesc la această soluție pentru că se confruntă cu o scădere a forței de muncă din cauza diminuării numărului de nașteri și a populației îmbătrânite.
Noul statut va fi dat pentru cei care vor lucra în: agricultură, asistență medicală, industria alimentară și băuturilor, construcții, crearea de vase în sectorul naval, ospitalitate, servicii alimentare, pescuit, curățarea clădirilor, procesarea materiei brute, fabricarea mașinilor industriale, industrii care au legătură cu dispozitivele electrice și electronice, mentenanță auto și aviație.
- Maeștrii banilor, cunoscuți ca Donju, sunt principii economiei din Coreea de Nord
Chiar dacă sancțiunile asupra economiei nord-coreene au continuat, temerile au crescut din cauza lipsurilor, dar prețul orezului – un etalon național, a rămas stabil, scrie Korea JoongAng Daily. Analiști familiari cu recentele modificări economice din Nord oferă o explicație. Prețurile au rămas stabile, spun ei, pentru că retailerii bogați controlează aprovizionarea eliberând produsele pe piață. Acești antreprenori, cunoscuți în coreeană ca Donju, ceea ce se poate traduce ca „maeștrii banilor”, reprezintă mâna invizibilă a creșterii economiei nord-coreene, lucrând atât pentru profit, cât și pentru stabilitate.
Conștienți de evoluțiile din țară și din străinătate, această nouă clasă negustorească a previzionat efectele economice când sancțiunile internaționale au fost anunțate, asigurându-se că mărfurile au intrat în mâinile unor vânzători mai mici, chiar dacă plățile au fost amânate pentru o dată ulterioară.
Donju sunt implicați într-o gamă largă de business-uri, de la comerțul cu amănuntul, la contrabandă, dar principalul rol este de a da împrumuturi în bani, datorită cantităților mari de capital străin de care dispun.
Cineva care a fugit din Coreea de Nord spunea anul trecut că Donju au acumulat așa o influență că pot controla prețurile de pe piață, în principal datorită controlului rețelei vaste de contrabandă din China, care trece peste sancțiunile internaționale.
Dacă piața imobiliară din Coreea de Nord crește rapid și există un indiciu că țara se îndreaptă spre capitalism, Donju pot fi văzuți ca principalele motoare.
Felul în care au fost caracterizați de cei care au fugit din Nord arată că nu se deosebesc de parveniții oricărei economii care crește rapid, având automobile sportive de lux și locuințele cele mai scumpe care pot fi cumpărate, bineînțeles, în limitele pe care le poate oferi societatea nord-coreeană.
Mulți Donju se bucură de un prestigiu comparabil cu liderii locali a-i partidului și această influență merge mai departe spre extinderea bogăției.
În trecut, oamenii cu mai mult de 50.000 de dolari erau cunoscuți ca Donju, spune o persoană care a fugit din țară, dar a făcut afaceri la granița Coreei de Nord cu China.
„Acum, chiar și în provincie, trebuie să ai cel puțin un milion de dolari ca să te poți numi Donju”, a mai spus acesta.
Managerii din anumite fabrici rurale, care sunt cadre ale partidului, trebuie de multe ori să implore Donju local pentru a obține materiile prime necesare pentru a menține producția.
Cum s-au îmbogățit „Maeștii banilor”
Donju au ajuns foarte departe, față de începuturi când erau umili. Mulți au început ca fiind comercianți de mărfuri de-a lungul graniței cu China, în timp ce alții au plecat mai departe având în spate întreprinderi sponsorizate de stat pentru generarea de valută străină, cum ar fi gestionarea unor muncitori în fabrici din China și Malaezia.
„A face bani în jangmadang-ul intern (piețe private) este greu”, spune o altă persoană fugită din Nord și care are o rudă ce a lucrat ca oficial într-o companie de comerț peste graniță. „Donju fac cea mai mare parte a averii în monedă străină din business-urile pe care le au în afară”.
Mulți dintre cei care sunt trimiși în afară să muncească pentru doi sau trei ani se întorc cu foarte mulți bani în mână, spune el. „Am auzit faptul că după ce plătești guvernului suma cerută, tot rămâi cu foarte mulți bani”.
Cei mai de succes reușesc, spune el, să construiască relații apropiate cu interesele businessului local și, mai departe, să-și crească propria afacere. „Este un secret bine-cunoscut printre comercianții de la graniță că unii antreprenori mănâncă mese de 1000 de dolari în restaurantele din China și Rusia împreună cu asociații locali”.
Un altul a spus: „Dacă un manager ia 100 de muncitori peste graniță și îi plătește fiecăruia 1.000 dolari pe lună, el va face 1,2 milioane dolari până la finalul anului. Atunci când managerul se întoarce acasă, poate de foarte multe ori să raporteze ce vrea cu privire la costurile pe care le-a avut cu forța de muncă și ia lejer înapoi 300.000 – 400.000 de dolari ca profit personal în fiecare an”.
Recent, business-urile de-a lungul graniței au luat inițiativa să facă comerț fără a merge la oficiile de comerț oficiale. Donju oferă capital pentru deschiderea business-ului și acționează ca finanțatori privați.
Guvernul închide un ochi la numeroasele afaceri ale Donju, dacă luăm în considerare un discurs al alui Kim Jong-un din 2015, când a cerut oficialilor să crească investițiile în timp ce nu trebuie să întrebe de unde vine moneda.
Într-un fel, Donju îndeplinesc funcțiile oferite de stat în mod tradițional care, la rândul său (statul), slăbește gradual economia planificată cu măsuri care prevăd acordarea a mai multă libertate de producție întreprinderilor de stat.
INTERVIURILE HotNews.ro