INTERVIU Drink Insider cu Ştefan Ionescu (Crama „1000 de Chipuri”): Proiectul „Vinul tău din via ta” încearcă să refacă „legătura cu pământul”, adică legătura între om şi vinul pe care acesta îl produce

Un dialog cu Ştefan Ionescu, fondator al cramei „1000 de Chipuri”: de ce am pierdut „legătura cu pământul”, de ce iubesc românii vinul făcut acasă, ce presupune proiectul „Vinul tău din via ta”, de ce ar promova un producător de vinuri premium un proiect de „vinuri artizanale” şi cum poate fi „butaşul” o foarte bună idee de cadou.

Se poate spune că, în România, locuitorii din mediul urban au pierdut „legătura cu pământul”?

Răspunsul scurt este: da! Mai în glumă, mai în serios, în ziua de azi trebuie să duci copiii la o fermă ca să vadă, pentru prima dată în viaţa, o vacă, o oaie sau o capră – animale domestice cu care, acum 40 de ani, mulţi dintre noi eram familiarizaţi, fiindcă ne petreceam vacanţele la bunici, la ţară. Cu acest prilej, generaţia mea a avut ocazia să vadă cum bunicii făceau vin din strugurii cultivaţi în spatele casei sau „din boltă”. În anii ‘70 şi ‘80, primele generaţii strămutate de către regimul comunist, din mediul rural în cel urban, s-au confruntat cu multe lipsuri. Din acest motiv, carnea, legumele, fructele şi (nu în ultimul rând) vinul, erau, toate, aduse „de la bunici, de la ţară”. Practic, noi am pierdut „legătura cu pământul” în momentul în care nu am mai avut bunici la ţară.

De ce iubesc românii atât de mult „vinul artizanal” – vinul făcut acasă?

Sunt mai multe motive. În primul rând, este legătura afectivă între individ şi ceea ce produce el. Principiul e simplu: ce am făcut eu, cu mâna mea, este cel mai bun produs, chiar dacă nu a ieşit perfect. Al doilea motiv este o anumită „frică de industrializare” şi, prin urmare, se perpetuează ideea (falsă, desigur) că dacă vinul provine dintr-o cramă, e posibil ca el să fie făcut „din pastile şi prafuri” şi nu neapărat din struguri. Această frică are şi un sâmbure de adevăr, fiindcă au fost perioade în istoria viti-vinicolă a României în care s-a vândut mult vin care nu provenea din struguri.

Tot din aceeaşi perioadă, a agriculturii comuniste, provine şi următoarea realitate paradoxală: chiar dacă România avea o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de circa 460.000 de hectare (adică mult mai mare ca în prezent), marea majoritate a vinului obţinut pleca la export, astfel încât în piaţa internă era o lipsă acută de vin. În consecinţă, singurul vin pe care îl puteai consuma era cel făcut acasă, din „struguri producători”. Acest vin a reprezentat, de fapt, legătura noastră cu pământul.

În momentul de faţă, mulţi consumatori nu înţeleg tehnologia de producţie a vinului şi nici avantajele pe care le oferă instalaţiile moderne de vinificaţie. De multe ori, noi, producătorii de vin, încercăm să-i convingem pe cei care ne vizitează crama că procedeele tehnologice pe care le folosim nu înseamnă, de fapt, nimic rău, ba din contra, că ele aduc un plus de calitate vinului.

În ultimul timp, am observat că sunt din ce în ce mai mulţi oameni care doresc să-şi facă vinul lor, acasă, din soiuri nobile de struguri. Aceştia sunt nişte adevăraţi pasionaţi, care caută să-şi perfecţioneze cunoştinţele de vinificaţie şi care produc vin într-un mod aproape identic cu cel dintr-o cramă, chiar dacă nu au mijloacele tehnice necesare. Eu nu-i blamez câtuşi de puţin şi sper ca, în timp, măcar o parte dintre aceşti oameni să se transforme în producători de vinuri de calitate.

Aş mai aduga că vinul este, în prezent, o băutura extrem de puţin industrializată, în sensul că, dacă piaţa altor produse de larg consum din domeniul băuturilor este centrată pe câţiva mari producători, în cazul vinului există (doar în România) sute de mici producători. Acest fapt oferă consumatorilor de vin o mult mai mare liberate de alegere: oricând poţi opta pentru un vin mai interesant şi astfel apare, implicit, componenta de autoeducare a gustului. Este adevărat că în piaţa de vin există producători mari, care vând volume semnificative, dar sunt şi foarte mulţi producători mici, a căror singură raţiune de a exista este aceea de a face vinuri bune.

Ce presupune proiectul „Vinul tău din via ta” al cramei „1000 de Chipuri”?

Acest proiect încearcă să refacă exact ceea ce vorbeam mai înainte: „legătura cu pământul” – mai precis, legătura între om şi vinul pe care acesta îl produce. „Vinul tău din via ta” nu are ca rezultat o sticlă de vin cumpărată de pe raftul unui supermarket, ci un vin care provine dintr-un butaş de viţă-de-vie precis identificat şi este produs printr-un proces pe care participanţii ajung să-l cunoască şi să-l înţeleagă.

Butaş din proiectul „Vinul tău din via ta”

Cei care vor să intre în proiectul „Vinul tău din via ta” îşi aleg unul sau mai mulţi butaşi de viţă-de-vie, asupra cărora devin „proprietari onorifici” timp de un an. Ei pot să-şi aleagă un butaş din soiul dorit de ei, pot să participe la toate lucrările care au loc în vie şi în cramă, pe tot parcursul anului, după care primesc 6 sticle de vin (pentru fiecare butaş, din soiul respectiv, cu etichete personalizate), o degustare pentru 3 persoane (la cramă, sau la wine-barurile „1000 de Chipuri” din Bucureşti) şi un discount pentru cazare la „Casa Colinelor” (pensiunea cramei din Urlaţi). Preţul pentru tot acest pachet este de 400 lei/butaş/an. Cei care au mai participat la proiect în 2022 pot achiziţiona un butaş, până la 31 decembrie 2023, la preţul de 360 lei/an. Pachetul achiziţionat în acest fel are un discount de circa 35%, faţă de varianta în care ai cumpăra componentele lui separat (vinul, degustările etc.).

Când şi cum ţi-a venit „ideea cu butaşul”?

Această idee a apărut prin 2008-2009, dar, la momentul respectiv Crama „1000 de Chipuri” încă nu aveam niciun vin în piaţa – primele noastre vinuri au apărut în 2011. După ce am scos primele vinuri, au urmat câţiva ani în care am pierdut din vedere proiectul cu butaşii, având, în mod firesc, alte priorităţi. Însă, ideea a tot revenit, din timp în timp, fiindcă ne vizitau persoane la cramă care doreau acest tip de concept, dar tot nu am ajuns să concretizăm nimic.

Proiectul a ajuns „pe masa de lucru” în perioada pandemiei de Covid-19, adică în 2020, când „statul acasă” m-a determinat să-mi reamintesc multe idei abandonate în anii anteriori. În acea perioadă tot sectorul Horeca era închis, ceea ce nouă ne-a creat o veritabilă problemă, deoarece crama „1000 de Chipuri” produce aproape exclusiv pentru acest segment de piaţa. Lansarea proiectului „Vinul tău din via ta” a fost, la momentul acela, una dintre soluţiile găsite de noi pentru blocajul din Horeca. Astfel, am reluat legăturile cu persoanele care ne-au solicitat, de-a lungul anilor, acest concept şi, având cu toţii mai mult timp la dispoziţie, am reuşit să punem la punct toate detaliile. A fost un proces foarte interesant, deoarece, practic, acest proiect s-a născut din interacţiunea cu viitorii clienţi, cu care ne-am sfătuit (cu mulţi dintre ei chiar ne-am împrietenit) şi am construit totul împreuna. Am format un grup de oameni pasionaţi – un avocat, un consultant financiar, un specialist de vânzări şi un specialist IT – cu care am pus totul la cale, prin intermediul sesiunilor de Zoom.

De ce ar promova un producător de vinuri premium un proiect de „vinuri artizanale”?

În cadrul proiectului „Vinul tău din via ta”, termenul de „vin artizanal” se referă doar la faptul că vinul este personalizat pentru fiecare client, fiindcă scopul este acela de a-ţi putea crea propriul tău vin, dar făcut la standardele de calitate ale unei crame, iar dacă acea cramă este una de vinuri bune, atunci asta e o garanţie suplimentară a faptului că şi tu vei primi un vin de calitate.

Degustare la Crama „1000 de Chipuri”

Orice producător de vin îşi doreşte să ajungă cât mai aproape de consumator, deziderat care se poate realiza, în general, prin intermediul degustărilor de vin. Sigur că acest proiect poate fi privit ca o campanie de promovare, deoarece ne permite să intrăm în contact direct cu potenţialii clienţi, iar aceştia ne degustă vinurile. Fiindcă noi am reuşit să-i determinăm pe consumatori să fie părtaşi la ceea ce facem noi în vie şi în cramă, cred că am realizat o legătura mult mai strânsă decât printr-o simplă degustare de vin. Mai mult decât atât, pe această cale, le arătăm nemijlocit clienţilor noştri că tehnologia modernă nu dăunează defel vinului.

Câţi butaşi au fost „achiziţionaţi” de când ai început proiectul?

Am demarat proiectul în 2020, prin urmare, în octombrie 2023 am început campania pentru anul 4. În tot acest timp am înregistrat peste 2000 de posesori de butaşi. E de menţionat că sunt şi clienţi (mai ales companii) care au achiziţionat peste 100 de butaşi fiecare.

Pot „achiziţiona” un butaş şi apoi să-l fac cadou unui prieten sau unui partener de afaceri?

Butaşii pot fi achiziţionaţi atât de persoane private cât şi de companii. Din ce am observat, în decursul timpului, mai mult de jumătate din butaşi au fost achiziţionaţi pentru a fi făcuţi cadou. Butaşul poate fi „dăruit”, cu uşurinţă, unui prieten sau unui partener de afaceri, prin intermediul voucherului primit la achiziţie. Acest document precizează toate beneficiile pachetului (vin, degustări, vizită la cramă, discount la cazare) şi el este transmisibil.

Sticle personalizate, din proiectul „Vinul tău din via ta”

Ca un detaliu interesant, clientul primeşte vin din recolta anului în care face contractul, dar livrarea se face în anul următor, când se îmbuteliază vinul. Prin urmare, dacă optezi pentru vinuri albe sau roze, le primeşti în perioada martie/aprilie, iar pentru vinuri roşii, în august/septembrie.

Articol susținut de paharnicul.ro