Lazea: Cursul nu va mai putea fi multă vreme devalorizat competitiv. Când trecem la euro nu va mai funcționa competitivitatea prin devalorizări, ci doar prin calitate

Dacă vrem un stat cu fiscalitate minimală, atunci statul nu va face nimic în ceea ce privește infrastructura sau reformele, susține Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR), precizînd că vorbește în nume personal.

„România are al doilea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană după Cipru. Anul trecut era al treilea cel mai mare. Mulți spun că e ok, cât timp e sub 4% din PIB. Da, dar trebuie să ne uităm din ce club facem parte și dacă în acest club avem o poziție total marginală. Alt motiv pentru care este nevoie de creșterea competitivității este că atunci când vom intra în zona euro nu va mai funcționa competitivitatea prin devalorizări, ci doar prin calitate. Sunt experiențe ale altor țări. Italia, de exemplu, timp de 50 de ani din 1950 până în 2000, până să intre în zona euro, de câte ori producătorii italieni aveau o problemă, se duceau la minister, se devaloriza moneda și așa supraviețuiau. Din momentul în care au fost supuși rigorilor zonei euro, ați văzut ce dificultăți au început să întâmpine”, a spus Lazea, în cadrul unei conferințe organizată de INACO, ASE și cursdeguvernare.ro.

El a vorbit despre ce înseamnă noua paradigmă a competitivității.

„Înseamnă să mizăm pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare și cu inovare, dar asta înseamnă niște reforme structurale care trebuie să aibă loc, pregătitoare pentru ca aceste lucruri să se întâmple, anume dezvoltarea sistemului educațional și dezvoltarea cercetării și dezvoltării, unde nu stăm deloc bine. Competitivitatea viitorului mai înseamnă service asigurat și livrare la timp, ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii. Nu competitivitate prin inputuri ieftine, prin forță de muncă ieftină, taxare mică, energie ieftină cum ne-am obișnuit 28 de ani, ci prin know-how, inovare, infrastructură și service asigurat la timp”, a mai arătat economistul șef al BNR.

În spatele acestei discuții, spune el, este o nouă paradigmă a creșterii economice.

• Creșterea economică presupune, ca să fie sănătoasă și să fie sustenabilă, dezvoltarea celor trei componente ale PIB-ului potențial, anume capitalul, forța de muncă și productivitatea.

• Driverul, cel care imprimă mișcarea, este statul. Prima mișcare este statul. În toate domeniile nu o să vedeți niciodată sectorul privat că ia leadership-ul, începe el să facă infrastructură, reforma sănătății. Întotdeauna, primii pași trebuie să-i facă Guvernul și apoi abia sectorul privat. Ca statul să facă lucrurile astea, e nevoie de bani, înseamnă venituri bugetare.
• Dacă noi vrem un stat cu fiscalitate minimală, statul nu o să facă nimic. Nici sectorul privat, care să și așteaptă după stat, nu o să facă nici el nimic. Dacă lucrul acesta nu-l înțelegem, să fim sănătoși, o să stăm mult și bine în aceeași situație.

„De ce vechea paradigmă a competitivității este nesustenabilă, anume cea bazată pe inputuri ieftine? Cursul de schimb nu va mai putea fi multă vreme devalorizat competitiv. Când vom trece din ERM II în zona euro cursul va fi unul și același pentru toată zona. În momentul acela nu mai poți să te joci, să te duci la bancă și să îi rogi pe ăia să mai facă o devalorizare”, a mai arătat economistul.

El este de părere că energia nu va mai putea fi menținută la un preț scăzut.

„Energia este un bun exportabil, iar România este un price taken pe piața mondială și nu un price maker. Deci nu impunem un preț, ci îl luăm. Energia va fi și va fi bine să fie cotată la prețurile internaționale”, a precizat Lazea.

Referindu-se la perioada 2008-2017, el a spus că salariul mediu real net a crescut cu 45,7%, iar productivitatea cu 27%,

„Deci salariul real net a crescut mult mai repede decât productivitatea, dar remunerarea salariatului din perspectiva angajatorului a crescut doar cu 14%. Cum este posibil acest miracol? Este posibil pentru că pe patron îl costă în afară de forța de muncă, și impozitele aferente forței de muncă. Dacă CAS a scăzut, impozitul pe forța de muncă din 16% s-a făcut 10% și așa mai departe, autunci patronul din punctul meu de vedere a plătit mai puțin decât productivitatea muncii. Fiscalitatea se mai poate reduce? Răspunsul meu este categoric nu. S-a ajuns la fundul sacului. Veniturile bugetare anul trecut a fost 29,3% din PIB față de 32,8% în 2015 și veniturile curente au fost 27,2% față de 30,2%. Reducerea este generată de noul cod Fiscal, cel din 2015”, a explicat Lazea.