UPDATE Andreea Paul: Evaluarea copiilor trebuie făcută ca în jocul Angry Birds

​Educația românească are cinci probleme, precum evaluarea demotivantă, un singur profesor la clasă, lecții nerelevante, imaginație nestimulată și plictiseală, reiese din declarația președintelui INACO, Andreea Paul.

„Propunem ca la cele cinci probleme cheie ale educației de astăzi să ne reorientăm spre cinci principii și eventual o nouă curriculă educațională în școala elementară. Una dintre cele cinci este evaluarea total demotivantă. Astăzi ești sancționat la fiecare eroare. Așa obții nota finală. Nu are nimic de-a face nici cu viața de adult și nici cu viitorul meseriilor. De pildă, în jocul Angry Birds veți vedea că se pornește de la nivelul zero și punctajul pe care îl obții depinde de fiecare pas pe care reușești să-l parcurgi. În funcție de asta scorul tău crește. Cam așa ar trebui să meargă și evaluarea copiilor noștri”, a spus Paul.

Potrivit acesteia, ar trebui să fie mai mult de un profesor pe clasă.

„O a doua problemă este un singur problemă la clasă. Jumătate dintre elevi sunt plictisiți, iar jumătate sunt pierduți. Un singur profesor la clasă reprezintă educația trecutului, nu a viitorului. O a treia problemă ține de relevanță. Câte dintre lecțiile critice pentru fericire sau pentru succes le-ați dobândit în școală? Fiecare ne punem această întrebare. Vom vedea că destul de puține. O a patra problemă este imaginația. Cum stimulăm imaginația copiilor noștri? Ei se nasc dotați cu imaginație, cu gândire creative. De ce o pierdem ulterior? Unde ne cultivăm imaginația în școală?”, a precizat oficialul INACO.

Ea a mai afirmat că cea de-a cincea problemă este plictiseala, care dezactivează total pasiunea copiilor pentru învățare: „nu putem continua cu memorarea de fapte, date sau figuri”.

Andrea Paul a vorbit despre cinci principii pentru educația viitorului:

• Pasiunea este prima. Prea mulți copii nu au o misiune în viață. Școala este obligată să se ocupe de cultivarea pasiunile în rândul copiilor și tinerilor. Ne dorim copii și tineri pasionați care să găsească învățarea prietenoasă și ușoară.
• Un al doilea principiu ține de curiozitate. Într-o lume cu un trilion de senzori, mașini de învățare și roboți, cu date masive, cu baze de date mari, calitatea pe care o au întrebările puse de fiecare dintre noie devin cheie. Unde învățăm și cultivăm în școala noastră capacitatea de a pune întrebările care trebuie?
• Imaginația este cel de-al treilea principiu, bazat pe experiențe clare de antreprenori și vizionari care prima dată au visat și apoi au creat lumea pe care și-o doresc. Eliberarea imaginației în procesul de învățământ este esențială.
• Gândirea critică este al patrulea principiu. Într-o lume inundată de idei, adeseori contradictorii, de titluri înșelătoare, învățăm să depistăm pe cât se poate de bine semnalul într-o lume a zgomotului.
• Al cincilea principiu este perseverența. Pe lângă pasiune au nevoie de perseverență în căutarea obiectivelor pe termen lung. Perseverența este unul dintre indicatorii cei mai important ca predictori ai succesului.

Conform unui studiu lansat luni de INACO, doar 20% din nevoile pieței de profesioniști în științe, tehnologie și inginerie este acoperită în prezent în România, iar decalajul se adâncește între oferta universităților și meseriile viitorului.

„În România, din cauza adaptării mai lente la abilitățile necesare pieței muncii, a necorelărilor cu nevoile economiei reale în plină dinamică, a migrației forței de muncă și a activării mai slabe a abilităților dobândite la noi acasă, unul din patru angajați va continua să fie slab calificat, avertizează Cedefop prin European Skills Index. La competențele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătățiri semnificative comparativ cu anul trecut, iar media UE este de aproape două ori mai mare (57%), ne semnalează raportul de țară DESI 2018”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, 85% dintre meseriile care vor exista în 2030 nu au fost încă inventate, precizează un studiu recent făcut de Dell Technologies.

„În România deja există semne ale viitorului foarte apropiat, în industriile de vârf – precum tehnologia informațională (TI) – dar și în domeniile tradiționale, precum agricultura. Ofertele viitoare de locuri de muncă vor fi strict legate de tendințele care schimbă lumea de azi. Majoritatea estimărilor actuale ne arată că peste 10% dintre locurile de muncă actuale vor fi automatizate în următorul deceniu. Până în 2030, 800 de milioane de locuri de muncă vor fi desființate din cauza automatizării, arată un studiu recent al McKinsey Global Institute”, menționează INACO.

65% dintre locurile de muncă ale viitorului vor fi diferite de cele de astăzi, susține raportul Forumului Economic Mondial (FEM): “Viitorul locurilor de muncă”.

„Ne vor înlocui roboții? În unele activități, în bună măsură, credem că da. Se vor genera în schimb alte locuri de muncă. În diferite industrii, roboții de diferite categorii au preluat aproape integral procesul de producție de la oameni – în cea mai mare fabrică de aer condiționat industrial din lume din China, 800 de roboți au înlocuit 24.000 de lucrători, la Midea. Armatele devin din ce în ce mai robotizate și tehnologizate. Roboții militari inteligenți sunt prezenți deja pe câmpurile de luptă – Statele Unite, China și Israelul fiind lideri mondiali în folosirea lor pe teren. Tot mai multe voci la nivel mondial cheamă statele să reglementeze printr-o legislație internațională producția de roboți militari autonomi la nivelul ONU, fără să se ajungă încă la un acord global” se mai arată în document.

INACO precizează că în agricultură au fost introduse tractoarele/combinele autonome, fără șofer, supravegheate de un singur operator care coordonează de la un computer zeci de mașini agricole pe câmp.

„Asemenea tractoare sunt deja folosite în România la muncile agricole în Banat, Bucovina sau în Insula mare a Brăilei. În prezent, fermele mari investesc mult în construcția de roboți care culeg fructele: căpșuni, cireșe, portocale etc. În viitorul apropiat, înlocuirea de către roboți a oamenilor în acțiunile care cer repetitivitate, efort fizic, risc, precizie deosebită va fi aproape totală. Roboții amenință chiar și profesia de avocat. În avocatură în avocatură sunt programe software oferite de Kira Systems – Machine Learning Contract Search, Review and Analysis cu soluţii care reduc timpul de documentare cu 60%, incluzînd scanarea documentelor și identificarea celor mai relevante argumente. Roboții au înlocuit omul în lumea submarină, în parcările marilor orașe, în firmele de securitate. Prototipuri funcționale de roboți chirurgi au apărut în octombrie 2017”, arată studiul.

• Dispare meseria de chelner? Nu chiar. Dar, au apărut deja rețelele de roboți multifuncționali, în restaurante complet automatizate, fără chelneri sau bucătari. Polițiști roboți? Polițistul-robot va înlocui curând agenții.

• În 2017, în Marea Britanie a fost făcută prima arestare în baza recunoaşterii faciale realizate de roboţi. Tot în 2017, în Dubai a apărut primul ofiţer de poliţie robot care patrulează în punctele turistice pentru sporirea siguranţei. Guvernul din EAU intenţionează ca 25% dintre ofiţerii de poliţie să fie roboţi până în 2030. Taxi- drona este serviciu operațional în acest an, tot în Dubai.

„Conform ultimelor rapoarte ale Federației Internaționale de Robotică, 1,7 milioane de roboți industriali vor fi introduși în activitate până în 2020. Creșterea anuală a numărului de roboți

industriali va fi de circa 15% pe an. Numărul roboților neindustriali – de serviciu: agricoli, medicali, personali etc., va fi și el în creștere până în 2020, cu cifre cuprinse între 20 și 25% pe an. La nivel mondial funcționau 74 de roboți industriali la 10.000 angajați. Cele mai robotizate economii ale lumii sunt: Coreea de Sud (631), Singapore (488), Germania (309), Japonia (303), Suedia (223), Danemarca (211), SUA (189), Italia (185), Belgia (184) și Taiwan (177). În acest top, România se află pe locul 37 din 44 țări analizate, cu doar 15 roboți la 10.000 angajați, de două ori mai puțin decât Polonia, de patru ori mai puțin decât în Ungaria și de opt ori mai puțin decât media UE (118 roboți la 10.000 angajați)”, conform documentului.