Subiectele zilei: Grup Operativ Central – megaprotocolul între instituțiile statului; Una caldă, una rece! Se ieftinește curentul, dar se scumpesc parcările. Se măreşte punctul de pensie, dar cresc şi dobânzile creditelor; Populiştii de dreapta fac legea

Grup Operativ Central – megaprotocolul între instituțiile statului Un protocol semnat în 1998 între SRI, SIE, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul de Interne şi Ministerul Finanţelor, prezentat de Lumea Justiţiei, prevede înfiinţarea unui Grup Operativ Central, care avea printre atribuţii şi efectuarea de acte de urmărire penală. Prin acest protocolul, instituţiile semnatare conveneau să coopereze în vederea „realizării unui sistem informaţional corespunzător şi pentru soluţionarea operativă a unor atfel de cauze, prin constituirea unei Unităţi Naţionale Interforţe”, respectiv prin constituirea şi funcţionarea „în mod permanent, la nivel naţional, a Grupului operativ central de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei, denumit Grupul operativ central”. Astfel, Grupul operativ central era condus de către procurorul şef al Secţiei anticorupţie din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Tot prin acest document, a fost constituit şi Grupul oprativ teritorial de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei, condus de către procurorul şef al Secţiei anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, scrie România Liberă.

Una caldă, una rece! se ieftinește curentul, dar se scumpesc parcările. Se măreşte punctul de pensie, dar cresc şi dobânzile creditelor Viaţa românilor se schimbă. De astăzi, intră în vigoare o serie de legi care uşurează viaţa oamenilor, dar şi câteva scumpiri. Cea mai mare, este creşterea de 10 ori a tarifelor de parcare în Bucureşti. De la 1 iulie se ieftineşte cu 3,5% curentul electric livrat populaţiei. Preţurile maxime pentru consumatorii casnici vor scădea în urma aplicării unei noi metodologii de calcul şi avizare la nivelul furnizorilor de ultimă instanţă, a anunţat Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie. Creşte punctul de pensie, la 1.100 de lei. Începând cu data de 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% şi ajunge la 1.100 lei. Legea stabileşte că valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Intră în vigoare şi legislaţia europeană privind noul pachet de călătorii, cu mai multe drepturi pentru turiştii din UE, precizează Gândul.

Populiştii de dreapta fac legea UE a decis să își închidă frontierele împotriva refugiaților, permiţând populiștilor de dreapta să dicteze obiectivele europene. Ceea ce lipsește este rezistența democraților, spune Barbara Wesel. Indiferent dacă rezultatul acestui summit european va salva sau nu cancelarul german, deznodământul nu a fost hotărât la Bruxelles. Cu treaba asta trebuie să-şi bată acum capul neopopuliștii din Bavaria. Controversa artificială de la Berlin, nu are nimic de-a face cu actualul curent migraţionist din Uniunea Europeană. Este de necrezut cum o mână de megalomani din Bavaria au încercat să ia ostatică întreaga UE, instrumentalizând-o pentru preluarea puterii de la aripa liberală Merkel a conservatorilor germani. Din nefericire, președinția Consiliului European în următoarele șase luni va fi preluată de Austria. Cancelarul Sebastian Kurz folosește cu entuziasm oportunitatea de a crea o boltă de dreapta în UE, lucru pe care conservatorii din Viena l-au realizat deja prin alianța lor cu FPÖ (Partidul Libertăţii), formaţiune de extremă dreapta, informează Deutsche Welle.

Performanța sistemului medical? România – campioană la numărul celor care mor cu zile În Uniunea Europeană, circa 1,7 milioane persoane cu vârsta sub 75 de ani au murit în 2015 ( acesta este cea mai recentă analiză, ale cărei rezultate de-abia au fost publicate). Dintre aceste persoane, 570 de mii sau 33,1% din total, au murit înainte de vreme, a constatat Eurostat, potrivit metodologiei utilizate uniform la nivelul statelor membre. Simplificat, un deces din trei ar fi putut fi evitat, în conformitate cu ştiinţa şi tehnologia medicală disponibile în acest moment dacă acestea ar fi existat în toate ţările UE şi s-ar fi intervenit în timp util. Pe categorii, 180,5 mii decese au survenit ca urmare a unor atacuri de cord ( 32% din total la categoria de vârstă sub 75 de ani). La mare distanţă ca impact, s-au situat atacurile cerebrale ( 89,6 mii decese sau 16%), cancerele colorectale (66,8 mii decese sau 12%), cancerele de sân (49,9 mii decese sau 9%), boli hipertensive (30,4 mii sau 5%) şi pneumonii (26 de mii sau 5%), relatează Curs de Guvernare.

Dan Dungaciu: Al doilea Trianon. Ungaria şi miza gazelor din Marea Neagră Există două tăceri asurzitoare ale Bucureştiului în politica externă. Una ţine de Chişinău (întoarcem capul de la un episod care, păstrând proporţiile, ar fi fost echivalentul invalidării de către Putin a victoriei lui Navalnîi în funcţia de primar al Moscovei), alta de Budapesta. Ultima tăcere are şi o teorie: dacă vorbim public despre ce face/spune Budapesta facem jocul ei. Ungurii atât aşteaptă, adică să facem această greşeală, respectiv să reacţionăm, pentru că aşa ei şi-ar atinge obiectivele provocărilor şi ar câştiga neîndoielnic. Teoria e uluitoare. Căci dacă faci doi paşi înapoi realizezi urgent absurdul ei: ce să mai câştige Budapesta în plus dacă până acum a câştigat tot? Umileşte România prin refuzul de a-i onora Ziua Naţională, premierul Orban nu se întâlneşte cu oficialii de la Bucureşti, UDMR a deveni „filiala” FIDES în România, gazul din Marea Neagră l-a rezervat deja, Dunărea este blocată, deficitul comercial al României în raport cu Ungaria este aproape egal cu cel al Chinei, arată Adevărul.

Autostrăzi, aeroporturi, spitale regionale, metrou: Zece mari proiecte de parteneriate public-privat puse în stand by de ani de zile Amenajarea unui aeroport nou în sudul Capitalei, realizarea de lucrări pentru transformarea Dâmboviței și Argeșului în râuri navigabile, o bancă națională de sânge, plasma umană și celule stem, un spital regional la Timișoara, altul la Brăila-Galați cu o capacitate de 800-1000 de paturi, canalul Siret-Bărăgan, o fabrică de mijloace de transport electrice, un complex de ski în Făgăraș, autostrăzile Târgu-Neamț – Iași- Ungheni, Alexandria-Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj, Complexul medical Carol Davila și operarea rețelei de spitale CFR sunt primele proiecte anunțate de Guvernul Dăncilă pentru a fi realizate în parteneriat public privat. (Vezi în text harta autostrăzilor care vor fi realizate în partenerial public – privat). România are o lungă listă de proiecte pentru care autoritățile anunțau cu surle și trâmbițe realizarea în colaborare cu investitori și care au eșuat lamentabil, potrivit G4Media.

Cum a ascuns Guvernul cazul rețelei transnaționale de cereale bio falsificate În 2011 în Italia, în cadrul operațiunii speciale botezată haios ”Motanul Încălțat” („Gatto con gli Stivali”), Garda Financiară italiană a devoalat o rețea transfrontalieră de evazioniști care comercializaseră mii de tone de produse agricole ”bio”. Mare parte din ele, provenite chiar din România, care de fapt erau ”bio” doar în acte. Două din personajele vizate de anchetă erau Davide Scarpini și Luigi Marinucci, împreună cu firma Sunny Land SRL Italia. Marinucci și Scarpini prin Sunny Land, au fost unul din ce patru fondatori ai Delta Dunării Organics SA, societate administrată de Petrișor Petrescu, cel mai mare comerciant de cereale bio al României, conform România Liberă.

Povestea „Primei declaraţii de Unire“ a Transilvaniei cu România: „Să ştie ungurii că noi nu-i mai vrem“ O poză din 1905, cu un grup de ciobani din Ardeal, ascunde o poveste de familie care se împleteşte cu întregirea României ca ţară. Doi prieteni buni din Monor, Bistriţa-Năsăud, ajung eroi de război: unul moare pentru Împăratul Austro-Ungariei, celălalt ia parte la clădirea României Mari ca soldat al Corpului Voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni. „Asta e povestea multor familii din Transilvania“, spune Emilia Cismaş, strănepoata lui Iacob Cismaş şi a lui Ioan Tomuţ. Străbunii Emiliei – Lia pentru prieteni – erau ţărani harnici, cu gospodării frumoase. Fraţi de cruce din copilărie. Chemaţi la arme de Împărat în 1914 – când Transilvania era sub stăpânire austro-ungară –, au plecat în unităţi militare diferite. Din acel moment, drumurile lor s-au despărţit. Ioan moare pe front, iar Iacob, din prizonierat, în lagărul de la Darniţa, jură credinţă Regelui şi se alătură Corpului Voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni care luptă pentru reîntregirea României, scrie Adevărul.