VIDEO Isărescu: Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj
Plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica risc de contrapartidă și acesta a crescut o dată cu criza gloală, a declarat vineri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), într-o conferință de presă ținută cu ocazia lansării Raportului Anual pe anul 2017 al BNR.
„Aurul păstrat de BNR în contul deschis la Banca Angliei, care este un custode solid din punct de vedere financiar și reputațional, este în permanență aurul nostru, deci nu este instrăinat prin operațiuni diverse și este la dispoziția noastră, în orice moment. Plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica risc de contrapartidă și acesta a crescut o dată cu criza gloală. O eventuală valorificare prin operațiuni, cum s-a sugerat în unele discuții în presă, prin televiziuni, ar implica o formă de înstrăinare, chiar dacă stocul ar rămâne depozitat la Banca Anglie”, a spus Isărescu.
- Noi nu am considerat că într-o asemenea perioadă este bine să apelăm la asemenea operațiuni pentru câștiguri care, altminteri, sunt mici. Nu merită, ca să spunem așa.
- Nu numai că nu am făcut dar nici, cel puțin, nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj (Lucian Isar -fost ministru pentru Mediul de afaceri n.r.).
El a făcut referire și la aurul românesc deținut de ruși.
„Văd că Ungaria și-a repatriat aurul din străinătate. Păi Ungaria are 3 tone de aur. Le ținea în străinătate sau le ținea la Budapesta, era cam același lucru, nu? De ce nu am mai crescut stocul nostru de aur, destul de mare, cât al Poloniei? Dacă mai punem la socoteală că mai avem un stoc de aur depozitat în altă parte, cu documentele de rigoare, dar încă nerecunoscut, cred că stocul nostru de aur este suficient de mare dar suntem gata să cumpărăm în condiții competitive în continuare metal galben. Ca pondere, aurul, în total rezerve internaționale, suntem dincolo de mijloc”, a spus guvernatorul BNR.
Alte declarații făcute de Mugur Isărescu:
- A mai apărut o problemă, ea poate să pară hazlie, că am lăsat dobânzile foarte jos sub rata inflației, s-a spus în presă, sau aproape negative ca să atragem populația să ia credite pentru ca apoi să… deci un fel de păcăleală. Nu am făcut-o noi, a făcut-o toată lumea. Noi chiar n-am avut dobânzi negative, nici la depozite, nici pe piața monetară, dar inflație negativă am avut. Se ridică întrebarea asta: Măi, dar de ce n-ați ținut dobânzile sus? Chiar dacă am fi vrut, nu puteam. Dacă țineam dobânzile mai sus decât le-a ținut pe piața monetară, se aprecia leul, intrau capitaluri speculative, intram în altă belea. Se deteriora mai mult contul curent. În plus, pentru toți cei care vin cu teori din aceastea, uitați că s-a întâmplat în Ungaria, Cehia, Polonia, cel puțin țările vecine. Peste tot ecartul negativ între ratele dobânzii și rata anuală a inflației nu a reprezentat o particularitate pentru România.
- Cursul anul trecut s-a depreciat moderat, cam cu 5%, după 4 ani de evoluție relativ stabilă. Noi, mișcări de 4-5% încercăm să nu le băgăm în seamă. Le-a băgat societatea. Au creat o ușoară nervozitate cu predicții ușor catastrofale, cu formulări simpatice: Leul pe tobogan, și așa mai departe. Față de monedele cu care ne putem compara, coroana cehă, forintul unguresc, zlotul polonez, anul trecut spre deosebire de anii precedenți când a fost mai stabil, leul s-a depreciat moderat cam cu 4-5%. Forintul unguresc s-a depreciat în ultimele săptămâni cu 6-7%. La fel și zlotul. Leul încă își păstrează o relativă stabilitate.
- Leul este văzut ca un indicator de stabilitate, un indicator de bine de rău, un fel de indicator Dow Jones al României. Volatilitatea leului a fost mult atenuată față de volatilitatea monedelor cu care ne putem compara. Noi am promis anul trecut că vom lăsa o volatilitate mai mare a cursului dar vedem că există o nervozitate pe orice modificare de curs. Se poate mișca cursul și cu un sfert de ban și apare o știre din asta. Ar trebui să nu o băgăm în seamă dar problema nu este cu noi, problema este cu populația care se uită la un titlu din ăsta, mai exagerat.
- Avem o datorie publică printre cele mai scăzute. Nu este o invitație ca să o creștem, și mai ales să o creștem oricum, dar nici să spunem că avem o situația financiară dezastruasă, nu cred că este cazul.
- O altă problemă este cu finanțarea. Suntem preocupați de deficitul de cont curent pentru că de fiecare dată, din experiența pe care am avut-o, aproape 30 de ani, când această țară după ’90 o vreme a intrat pe dezechilibru extern, pe faptul că nu am găsit resursele, factorii negativi se pot antrena foarte repede, de la un zvon, la o discuție aiuristică, până la faptul că cei care te finanțează nu mai au încredere, îți cer majorări de dobânzi, tu le refuzi, intri în alte probleme.
- Acum avem și un buffer, la datoria aceasta, cea netă e chiar mai mică pentru că ministrul de Finanțe are 4-5 miliarde euro stoc de rezervă. Datoria publică netă este mai mică. Nu este o invitație să se crească, dar nici să se cheltuie bufferul așa… Nu avem probleme legate de finanțarea contului curent. Situația este stabilă, dar cu toate dezbaterile acestea, la un moment dat se pot speria finanțatorii externi. Nu trebuie să uităm că sunt aproape 20 miliarde lei care sunt în mâinile nerezidenților, titluri de stat. Se pot răzgândi. Mai prind vreo 3 știri despre România și: Măi, ce-o fi acolo? Unii nici nu știu unde suntem pe harta lumii. S-ar putea să vândă titlurile de stat, unii. Procesul poate să ia forme agravante.