Subiectele zilei: Primarul şi sătenii dintr-o comună bistriţeană au „reînviat” CAP-ul; Legea internshipului adoptată de Camera Deputaţilor deschide ușa muncii la negru; Stadionul uitat al Bucureștiului

Primarul şi sătenii dintr-o comună bistriţeană au „reînviat” CAP-ul. Un primar din Bistriţa-Năsăud împreună cu o parte dintre săteni au ”reinventat” cooperativa agricolă de producţie (CAP) în comună, asocierea funcţionând cum nu se poate mai bine. Deocamdată, oamenii fac cea mai bună pâine din zonă, din produse naturale cumpărate de la producătorii locali. Micul CAP din Chicohiş a reuşit să repună pe picioare vechea fabrică de pâine din localitate, iar produsele care se fac aici sunt sută la sută naturale, cu făină măcinată la moara din Beclean din grâul localnicilor, cu ouă de casă, nucă, mac sau brânză produse de săteni, potrivitGandul.

Legea internshipului adoptată de Camera Deputaţilor deschide ușa muncii la negru. Proiectul de lege privind internshipul, adoptat săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, deschide posibilitatea muncii la negru, declară Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. „Legea e bună, dar nu se duce până la capăt pentru că dă dreptul oricui să facă stagiatură, nu numai studenţilor. În plus, deschide posibilitatea muncii la negru pentru că dă posibilitatea companiilor să facă un contract la jumătatea salariului minim pe economie și munca prestată poate fi de opt ore sau plătită suplimentar la negru”, spune Jianu, potrivitG4media.

Toată puterea este în mâna lui Erdogan. Şeful statului turc a lucrat la crearea unui sistem prezidenţial. Iar acum culege roadele. Erdogan este preşedinte, dar şi premier. Funcția de premier va fi desfiinţată. Şef al executivului va deveni preşedintele care, conform Constituţiei, avea până acum o funcţie mai degrabă reprezentativă. În viitor, în sarcina preşedintelui vor intra numirea şi destituirea vice-preşedinţilor şi miniştrilor precum şi a altor funcţionari publici de rang înalt, al căror număr va fi stabilit tot de către şeful statului. Parlamentul nu va mai avea drept de co-decizie. Membrii cabinetului nu pot fi parlamentari, potrivitDeutsche Welle.

Stadionul uitat al Bucureștiului. Stadionul care a găzduit 42 de meciuri ale naţionalei de fotbal – unde au fost doborâte 9 recorduri mondiale, iar naţionala de fotbal feminin a devenit campioana lumii – este îngropat în curtea Parlamentului. O parte dintr-o tribună a scăpat de distrugerile lui Ceauşescu şi a devenit garaj pentru maşinile deputaţilor. A fost o vreme când bucureştenii mergeau la stadion cu pălărie, cravată şi costum. O vreme în care tramvaiul circula prin rond, la Universitate, şi în locul Casei Poporului existau străzi cochete, oameni boemi şi cel mai modern stadion, inaugurat în anul 1926, potrivitDigi24.

Gata cu radarele amplasate „strategic” – „la pândă”. Camera Deputaţilor a dat marţi un raport favorabil pentru proiectul de lege pentru modificarea art.109 din Codul Rutier, care prevede, printre altele, că prezenţa maşinilor de poliţie cu radar trebuie presemnalizată prin panouri cu 500-1.000 de metri înainte. Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Florin Roman, susţine că radarele trebuie semnalizate la fel cum se face în toate ţările civilizate, iar măsurile asemănătoare în alte ţări au dus la scăderea numărului de decese în accidentele rutiere, potrivitRomania Libera.

Bucureştenii rup „aparatele”: un sfert dintre locuitorii Capitalei trec pe la sala de jocuri, mult peste media naţională. Un studiu din 2017 al GfK arată că circa 2,4 milioane de români (aproximativ 15% din populaţia peste 18 ani) au jucat cel puţin o dată în ultimul an, aceasta în condiţiile în care este luat în calcul şi jocul Loto organizat de Loteria Română, de departe cel mai popular joc de noroc. Potrivit aceluiaşi studiu, România se situează la limita de jos a mediei europene, de 0,5-2% privind practicanţii împătimiţi ai jocurilor de noroc din totalul populaţiei de peste 18 ani. În România, acest indicator este de 0,6% din populaţia de peste 18 ani, respectiv 98.000 de indivizi, potrivitEconomica.

Medicul care a reuşit să aducă profit spitalului unde lucrează.Un medic chirurg din Calafat, judeţul Dolj a reuşit să aducă profit spitalului la care lucrează prin numărul mare de pacienţi care vin aici pentru el. Anul trecut unitatea sanitară a reuşit să facă venituri proprii în valoare de aproape 2 milioane de lei. Cu sprijin de la autorităţile locale, conducerea spitalului va putea să cumpere acum laparascopul de care medicii au mare nevoie. Ciprian Vârtosu lucrează în spitalul din Calafat din 2016. Face parte din noua generație de medici care a adus speranță pacienților din Calafat și din comunele învecinate, potrivitDigi24.

Andrei Pleşu: „Ieşirile în piaţă au efect într-o ţară normală, în care există o democraţie statică şi reactivă. Deocamdată, sunt foarte îngrijorat”. Sunt 11 de ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene, iar în prezent mulţi se întreabă – ca urmare a situaţiei politice actuale – cât timp va mai avea ţara acest statut. Scriitorul Andrei Pleşu a oferit o imagine asupra felului în care românii se raportează la Uniunea Europeană, făcând trimitere la episoade din perioada în care a fost Ministru al Afacerilor Externe, episoade din care se pot extrage trăsăturile UE „Problema noastră, din punctul meu de vedere, e că n-am avut şi nu prea avem nelinişti legate de Uniunea Europeană. Avem certitudini, distanţe, orgolii şi, în general, un calm cam suspect”, a spus el, potrivitAdevarul.

Macron la Vatican și diplomația culturii. În ultimile decenii liderii politici occidentali manifestă un interes tot mai mare pentru Vatican, în ciuda faptului că nu au nicio tangență cu perspectiva religioasă asupra lumii. Marți bunăoară președintele Franței, Emmanuel Macron, a intreprins la rândul său o vizită la Vatican, prima de când a preluat mandatul. Într-un anumit sens, vizita aceasta a fost pregătită din timp, căci cu două luni în urmă președintele Macron rostise un discurs memorabil în fața înaltului cler catolic din Franța, atunci când spusese aceste cuvinte: ”Consider că laicitatea nu are în niciun caz ca funcțiune să nege spiritualul în numele temporalului și nici să smulgă din sânul societăților noastre partea de sacralitate care îi nutrește pe atâția dintre concetățenii noștri.”, potrivitDeutsche Welle.

Profesia de moaşă fi reglementată legal. Mai mulţi parlamentari social-democraţi şi independenţi au depus la Senat o iniţiativă legislativă care prevede înfiinţarea Colegiului Naţional al Moaşelor din România (CNMR) şi recunoaştea prin lege a profesiei de moaşă pe întreg teritoriul ţării. „Profesia de moaşă este o profesie liberală, în domeniul sănătaţii materno-infantile ce se extinde la îngrijirea femeii de vârstă fertilă, sănătate sexuală, consiliere şi planning familial şi este furnizoare de servicii de sănătate, servicii medicale şi servicii conexe actului medical.”, potrivitGandul.