Discuțiile în Parlament pe Legea privind operațiunile petroliere offshore se prelungesc: Deputații mai au de stabilit regimul fiscal pentru gazele din Marea Neagră

​Deputații din comisia pentru industrii au discutat luni mai multe articole din Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore). Însă, discuțiile asupra unui capitol esențial din lege, cel referitor la modul în care vor fi taxată producția de gaze din Marea Neagră, au fost amânate pentru marți, urmând ca votul final în plenul Camerei Deputaților să fie dat săptămâna viitoare. În ceea ce privește partea mai tehnică din lege, cea legată de autorizațiile de construire, deputații au convenit luni scutirea operatorilor de la obligația de a obține planurile urbanistice zonale pentru lucrările subterane până la terminalele de coastă. Într-un fel, s-a revenit la forma trimisă inițial de Guvern în Parlament, care apoi a fost modificată de Senat.

Mai exact, în forma Guvernului, la articolul 7 se prevedea că „lucrările, până la terminalele de coastă, se realizează fără elaborarea, avizarea și aprobarea, în prealabil a oricăror documentații de amenajare a teritoriului și/sau documentații de urbanism…”

Ulterior, Senatul a modificat articolul în sensul că este eliminată obligația de a obține documentații inclusiv pentru lucrările de la terminalele de coastă. „Lucrările, până la terminalele de coastă inclusiv, se realizează fără elaborarea, avizarea și aprobarea, în prealabil a oricăror documentații de amenajare a teritoriului și/sau documentații de urbanism…”, se arată în forma Senatului.

Acest articol adoptat de Senat a fost, însă, contestat de Ministerul Dezvoltării. Prezent la discuțiile din comisia pentru industrii, un reprezentant al Ministerului Dezvoltării a spus că „tot timpul, la toate negocierile”, s-a discutat exceptarea de la obligațiile pentru obținerea PUZ doar pentru zonele de plaje. În rest, până la terminalele petroliere, conductele ar trebui să treacă pe unde le permite planul de urbanism local. Operatorii se tem că obținerea PUZ durează prea mult.

Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Dezvoltarii a spus că operatorii deja au trimis documentația necesară obținerii PUZ. Aceasta și în condițiile în care operatorii au cumpărat deja terenurile prin care vor trece conductele. Reprezentanții operatorilor prezenți la discuții au admis că într-o primă fază au negociat ca pentru construcțiile supraterane să existe necesitatea obținerii planurilor urbanistice zonale. În cadrul discuției de luni, reprezentanții operatorilor au cerut să fie eliminată obligația de obținere a PUZ pentru construcțiile supraterane, solicitare care le-a fost respinsă.

• Articole cu dedicație?

Un alt articol cu care operatorii nu sunt de acord este cel care îi obligă să „achiziționeze bunuri și servicii de la persoane juridice române cu un capital deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române”. Este un articol introdus de Guvern și care a rămas nemodificat în forma Senatului. Reprezentanții operatorilor spun că un astfel de articol încalcă principiile europene privind piața liberă și legislația achizițiilor. În replică, președintele Comisiei pentru Industrii, Iulian Iancu, a spus că Legea offshore este o „lege specială, creată pentru dumneavoastră”.

De remarcat aici o declarație făcută luni de Gheorghe Constantin, preşedintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagra (ACROPO). Acesta a spus cu ocazia unei conferințe pe teme energetice că operatorii din Marea Neagră trebuie să lucreze cu firme româneşti, care, chiar dacă nu deţin în acest moment instalaţii de foraj la mare adâncime, poate le vor achiziţiona pe viitor.

„De ce acesta este un lucru rău? Ce este rău în a obliga sau a cere unui investitor să creeze forţă de muncă, să folosească mână de lucru românească? Acest lucru se practică în toată lumea, vă spun că am umblat în toată lumea şi peste tot e la fel. Fiecare stat încearcă să-şi protejeze forţa de lucru. De ce să vină altcineva când sunt atâţia oameni fără serviciu?”, a declarat Gheorghe Constantin, citat de Agerpres.

Pe de altă parte, el a admis că nu există firme româneşti care să deţină utilajele de care au nevoie petroliştii din Marea Neagră, care să foreze la mare adâncime. Însă, dezvoltarea acestui sector poate determina companiile româneşti să achiziţioneze pe viitor astfel de utilaje, susține Constantin. Acesta a mai recunoscut că singura firmă care are instalații este Grup Servicii Petroliere. „Singurele instalaţii care sunt actualmente în posesia unei companii româneşti, Grup Servicii Petroliere, sunt instalaţii care sunt platforme jack-up, care pot fi folosite la o adâncime maximă a apei de 100 de metri. Deci ce este mai departe, din păcate, nu avem (…)Dacă va începe această zonă să se dezvolte, aşa cum se preconizează, de la anul, pot apărea una-două companii româneşti care să investească în cumpărarea de platforme semi-submersibile sau nave de foraj”, a spus Constantin Gheorghe.

Trebuie amintit că acesta a fost director in Grup Servicii Petroliere (GSP), controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu.

Legea privind operațiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de guvernul Tudose și apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen. La nivelul comisiei pentru industrii, au avut loc discuții între deputați și operatori departe de ochii publicului, ajungându-se cu negocierile până cu o săptămână înainte de vacanța parlamentară. De altfel, astfel de discuții ar fi avut loc chiar și cu Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Camerei Deputaților. „Vă oferim acest material (n.red. legea cu amendamente) să faceţi dumneavoastră modificările pe care le consideraţi absolut obligatorii şi în spiritul celor discutate cu preşedintele Camerei. Ne revedem într-o şedinţă specială pentru a urgenta discuţia acestei legi, păstrând principiile asumate de comun acord la întâlnirea cu preşedintele Camerei”, s-a adresat Iulian Iancu operatorilor, în ședința comisiei de săptămâna trecută.

Acum au mai rămas de discutat prevederile legate de regimul fiscal și este posibil ca acestea să facă obiectul unor negocieri aprinse. În forma aprobată de Senat se prevede că operatorii beneficiază, pe toată perioada derulării acordurilor petroliere, de nivelul de redevență actual. Aceasta este o formă agreată de producători.

Mai există însă o prevedere care ar putea stârni discuții aprinse. Aceasta arată că operatorii din Marea Neagră sunt exceptați de la OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor obținute ca urmare a dereglementării prețurilor la gaze și de la OG 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale.