Laurențiu Baciu (LAPAR): Singurii care au mai rămas la țară, în afară de cei bătrâni, sunt cei pe care i-ați văzut alaltăieri în autobuze

Primarii din mediul rural îi induc în eroare pe asistații sociali, cărora li se spune că dacă sunt prinși la muncă vor rămâne fără ajutoare, susține Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), precizând că aceștia sunt ținuți sclavi și toată existența lor ține de „Dumnezeul comunei”.

„Singurii care au mai rămas la țară, în afară de cei bătrâni, sunt cei pe care i-ați văzut alaltăieri în autobuze. Cu ăia trebuie să îmbunătățim situația din agricultură. Lipsește acea formă de instruire. În mediul rural, 90% din activitate este cea agricolă, că e în vegetal, că e în legume, creșterea animalelor, trebuiesc oameni. Numărul celor care muncesc pe câmp e din ce în ce mai mic”, a spus Baciu, într- conferință de presă.

Săptămâna trecută vorbeam cu un preot din comună, trebuia să mă duc la o înmormântare. L-am întrebat câți (au murit n.r.) anul acesta, părinte? Cică 11. Apoi l-am întrebat câte botezuri a avut. A zis că unul. E o tragedie ce se întâmplă la țară.

Lipsa specializărilor, pentru că acum e destul de complicată agricultura, e destul de complexă. Au dispărut acele școli profesionale.

„Dacă luăm o statistică s-au dus ceva investiții în cei peste 20 de ani, dar au mers pe obiective care practic nu au un viitor. Ne-am apucat de canalizare când în satul respectiv mai sunt șase case. I-au dus și asfalt până acolo, deși nu mai are cine merge pe el că abia iese până la poartă. I-au adus apă curentă, deși la fiecare casă vedeți câte o fântână. Probabil banii aceia trebuiau duși în altă parte”, a precizat președintele LAPAR.

El a precizat că în agricultură nu se găsește forță de muncă pentru că sunt prea mulți asistați sociali sub controlul Primăriei.

„La ora la care vorbesc, nu ai cui să-i dai bani. Aș vrea să fac ceva. Nu găsești un om, că sunt foarte mulți care stau pe scările Primăriei pentru acele ajutoare e adevărat. Și ăia sunt duși în eroare de către autorități, de către primari”, a explicat Baciu.

I se spune că dacă e prins că se duce la muncă, pentru că vrea să îl țină sclav, că toată existența lui depinde de de Dumnezeul comunei (nu o să mai primească nimic n.r.)

Încalcă Legea 416, care la Articolul 8 spune că veniturile obținute din munci sezoniere nu se iau în calcul la stabilirea eligibilității acelui dosar de 200 de lei sau cât îi dă.

Acel cetățean nu are de unde să știe, dar primarul nu vrea să îi spună că el are niște drepturi.

„Sunt comune în care sunt cu sutele (asistați social n.r.), chiar cu miile, și știu o comună în județul Neamț unde sunt peste o mie de asistați social și dacă mergi acolo nu găsești unul pe care să îl iei la treabă. Dacă vorbim, cred că duc la miliarde de euro pentru că acele cifre implică mai mult decât ce îi dai cash. Pe ăla îl scutești de sănătate, îi dai lemne să se încălzească, ăla nu are impozite, nu are taxe, nu plătește școli. Este născut cu o genă care văd că din ce în ce predomină în România, aceea doar de a primi”, a explicat președintele LAPAR.

La rândul său, Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS) a spus că în perioada de tranziție a avut loc o creștere a vârstei medii a populației din mediul rural, ceea ce determină și va determina probleme deosebite în evoluția demografică din acest mediu.

„Mediul rural are un potențial foarte ridicat de dezvoltare a mediului economic, cel puțin din perspectiva resurselor naturale de care dispune și de resursa umană pe care o are la dispoziție. În mediul rural, problema majoră a perioadei de tranziție este reprezentată de dezechilibrele majore care au apărut la nivelul populației. În perioada de tranziție a avut loc o creștere a vârstei medie a populației din mediul rural ceea ce determină și va determina probleme deosebite în evoluția demografică din acest mediu”, a precizat Andrei.

Spațiul rural reprezintă mai mult de 45% din populația României.