Presedintele Iohannis a atacat la Curtea Constitutionala legea care modifica procedura numirii si demiterii conducerii arbitrului telecom, autoritate condusa acum de fostul premier Sorin Grindeanu

Presedintele Klaus Iohannis a transmis luni, 15 ianuarie, Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate cu privire la legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/2017 care a adus modificari majore procedurii de numire si demitere a conducerii arbitrului telecom (ANCOM), autoritatea care reglementeaza piata de peste 4 miliarde euro a comunicatiilor. Presedintia subliniaza ca legea adoptata de Parlament contine o serie de reglementari noi fata de ordonanta aprobata, dupa o procedura care contravine principiului bicameralismului.

Presedintele Klaus Iohannis sustine in sesizarea de neconstitutionalitate ca Guvernul Sorin Grindeanu ar fi incalcat Constitutia cand a adoptat in luna mai a anului trecut Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33/2017, prin care Presedintele Romaniei a fost inlaturat din procedura numirii conducerii ANCOM. Iohannis sustine ca „Guvernul a incalcat dispozitiile art. 115 alin. (4) din Constitutie, intrucat a justificat utilizarea ordonantei de urgenta exclusiv prin necesitatea adoptarii unei reglementari diferite a procedurii de desemnare a conducerii ANCOM, fara a exista, deci, o stare de fapt obiectiva, cuantificabila, independenta de vointa Guvernului, care pune in pericol un interes public si, totodata, fara justificarea urgentei reglementarii.”

Mai departe, presedintele Iohannis sustine ca legea de aprobare a acestei Ordonante de Urgenta ar fi incalcat principiul bicameralismului.

„Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat o serie de amendamente care au detaliat procedura de desemnare a conducerii ANCOM, dar, in plus, a adoptat si unele amendamente prin care au fost aduse modificari altor texte din OUG nr. 22/2009, care nu au fost avute in vedere nici de Guvern si, pe cale de consecinta, nici de Camera Deputatilor. Aceste modificari vizau:

(a) salarizarea presedintelui si vicepresedintilor ANCOM;
(b) asimilarea functiilor de presedinte si vicepresedinte ANCOM celei de ministru, respectiv secretar de stat, inclusiv cu drept de cabinet al demnitarului;
(c) introducerea posibilitatii demiterii presedintelui si vicepresedintilor ANCOM pentru motivele prevazute la art. 11 alin. (3) si (4) din OUG nr. 22/2009, precum si in situatii extraordinare, atunci cand, prin actiunile lor, au afectat in mod grav independenta functionala a autoritatii fata de entitatile prevazute la art. 18 alin. (5) din OUG nr. 22/2009 sau capacitatea administrativa a autoritatii de a-si indeplini atributiile conferite de lege;
(d) procedura demiterii din functie a presedintelui si a vicepresedintilor ANCOM;
(e) supunerea spre dezbatere si adoptare in plenul Parlamentului a raportului anual al ANCOM si efectele respingerii raportului anual al ANCOM de catre Parlament (demiterea conducerii ANCOM);
(f) reglementarea situatiei in care intervine vacantarea functiei de presedinte ANCOM.

Avand in vedere forma initiala a OUG nr. 33/2017 si faptul ca, prin adoptare tacita, Camera Deputatilor si-a insusit respectivul continut, modificarile suplimentare pe care le-a adus Senatul, in calitate de Camera decizionala, conduc la concluzia ca obiectul de reglementare si configuratia initiativei legislative au fost modificate substantial, cu consecinta deturnarii de la finalitatea urmarita de initiator (aceea de a stabili o noua procedura de numire in functie a conducerii ANCOM, nicidecum de a modifica elemente fundamentale care tin de statutul autoritatii administrative autonome in raporturile cu Parlamentul, respectiv elemente fundamentale care tin de statutul presedintelui si vicepresedintilor ANCOM).”

Presedintele Iohannis mai sustine ca legea care a trecut de Parlament ar afecta independenta acestei autoritati de reglementare, aspect pentru care Romania a mai fost in trecut procedura de infringement din partea Comisiei Europene:

„OUG nr. 22/2009 a pus in aplicare aceste exigente europene atat in privinta procedurilor ce vizau modalitatea de numire/demitere a conducerii ANCOM, cat si in ce priveste independenta sa organizatorica si functionala, respectand totodata dreptul de supraveghere al puterii legiuitoare in conformitate si cu art. 116-117 din Constitutie. Astfel, numirea/demiterea conducerii era rezultatul colaborarii loiale dintre cele doua autoritati publice prin care se manifesta puterea executiva in Romania (Guvernul si Presedintele Romaniei), supravegherea activitatii era asigurata prin control parlamentar, iar controlul legalitatii deciziilor luate de ANCOM era realizat exclusiv de instantele judecatoresti. Rezulta astfel o fructuoasa colaborare loiala intre toate cele trei autoritati in stat in dreptul intern, in deplina conformitate si cu dreptul Uniunii Europene (Directiva 2002/21/CE astfel cum a fost modificata prin Directiva 2009/140/CE).

Or, prin OUG nr. 33/2017 in procedura de desemnare a conducerii ANCOM au ramas doar Guvernul si Parlamentul, iar prin legea dedusa controlului de constitutionalitate a fost eliminata orice participare a puterii executive la procedura de desemnare atat a presedintelui, cat si a inlocuitorilor acestuia, punand sub semnul intrebarii posibilitatea conducerii acestei autoritati administrative autonome de a mai functiona in parametrii de independenta, neutralitate si impartialitate stabiliti de reglementarile europene si punand astfel in pericol nu doar functionarea ANCOM ca o autentica autoritate de reglementare, ci si armonizarea legislativa in cadrul Uniunii Europene, aspect pentru care in raport chiar cu ANCOM Romania a facut deja obiectul unei proceduri de constatare a neindeplinirii obligatiilor (art. 258 si urmatoarele din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene).

Astfel, prin OUG nr. 33/2017, conducerea ANCOM este numita de Parlament, la propunerea Guvernului (art. unic pct. 1, respectiv art. 11 alin. (1) din OUG nr. 22/2009). Prin Legea de aprobare a OUG nr. 33/2017 – art. I pct. 3 – se modifica art. 11 din OUG nr. 22/2009, in sensul ca presedintele si cei doi vicepresedinti ai ANCOM sunt numiti de catre Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti. Pe langa faptul ca modificarile succesive asupra modalitatii de numire a conducerii ANCOM s-au produs intr-un termen scurt, ceea ce a creat o instabilitate legislativa si, implicit, imprevizibilitatea normei, aceste interventii legislative genereaza nesiguranta in functionarea ANCOM, cu efecte directe asupra independentei, neutralitatii si impartialitatii sale. Controlul exclusiv al Parlamentului, fara contrapondere din partea altei autoritati publice, este de natura sa afecteze independenta ANCOM atat prin dispozitiile referitoare la numire, cat mai ales prin cele referitoare la demiterea acesteia.

HotNews.ro a scris in exclusivitate in luna decembrie a anului trecut ca Parlamentul a adoptat in aceasta saptamana modificari majore in privinta numirii si demiterii conducerii arbitrului telecom (ANCOM), dar si in privinta salarizarii conducerii acestei autoritati care reglementeaza piata de peste 4 miliarde euro a comunicatiilor. Unul dintre amendamentele aprobate prevede ca respingerea in Parlament a raportului anual al ANCOM duce la demiterea conducerii autoritatii. Intr-o scrisoare oficiala transmisa luna trecuta de oficialii europeni autoritatilor romane si obtinuta de HotNews.ro se arata ca o astfel de prevedere ar putea afecta serios independenta acestei autoritati de reglementare.