Business report: Ultimul motiv pentru care nu se deschid autostrazi in Romania: nu sunt bune becurile; Trei probleme in bugetul 2018 – perseverare diabolicum; Capitalul romanesc, blocat la granita
Ultimul motiv pentru care nu se deschid autostrazi in Romania: nu sunt bune becurile.O Comisie a Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se va deplasa pe 12 decembrie pe lotul 3 al Autostrazii Sebes – Turda, care trebuia deschis de o saptamana, pentru a vedea daca se poate efectua totusi receptia lucrarilor, potrivit unor surseEconomica.Inaugurea celor 12 kilometri de sosea rapida a fost amanata pana acum din cauza mai multor probleme, printre care si becurile neconforme puse de constructor pe poduri, care dubleaza factura la energia electrica a Companiei de Drumuri, spun sursele noastre.
Trei probleme in bugetul 2018 – perseverare diabolicum.1. Datele pe care a fost construit proiectul de buget pentru anul 2018 sunt exact acelea din prognoza de toamna a CNP. Date din care cursul de schimb a aparut la un stupefiant 4,55 lei/euro, care ar presupune o apreciere greu de argumentat a monedei nationale fata de nivelul la care a ajuns in prezent paritatea euro/leu. Semnificativ, insa, valoarea anuala a PIB exprimata in miliarde euro lipseste in premiera, dupa mai multi ani in care devenise uzuala prezentarea ei in tabelul prezentat de Comisia Nationala de Prognoza. Inclusiv in varianta preliminara a prognozei de toamna ( in care aparea tot valoarea de 4,55 lei/euro), se dadea un PIB de 198,2 miliarde euro. La interval de cateva saptamani, aceasta valoare a disparut din tabel si a ramas doar cea in lei, de 907,9 miliarde, relateazaCurs de Guvernare.
Capitalul romanesc, blocat la granita.Doar o mica parte din firmele autohtone au avut curajul sa treaca frontiera si sa investeasca in strainatate. Inca si mai putine sunt cele care au riscat sume importante si care au reusit sa obtina cote de piata semnificative. In septembrie 2017, investitiile romanesti in strainatate erau estimate de Banca Nationala la circa 735 de milioane de euro, in coborare de la nivelul-record de 782 de milioane de euro atins in iunie 2016. Este vorba de circa 0,4% din PIB, un nivel neglijabil fata de cel atins de alte state din regiune. Astfel, in 2015 se estima ca investitiile in strainatate ale companiilor maghiare depasisera 25% din PIB (nume ca MOL sau OTP fiind familiare oricarui roman), cele cehesti 10% din PIB (CEZ este cea mai importanta prezenta pe piata interna, dar si Zentiva sau Kenvelo sunt foarte cunoscute), iar cele poloneze 6% (CCC, Tymbark, Cersanit sau Idea Bank fiind printre cele mai vizibile prezente la noi), potrivitCapital.
Renault Captur: Un succes cu impuls suplimentar. Cum se explica succesul sau impresionant de la inceputul carierei (2013) si pana in prezent? Prin Captur, marca franceza a plusat surprinzator la nivelul segmentului B (unde Clio e, oricum, apreciat si bine vandut). Renault Captur a retinut atentia celor care fie doreau sa se ralieze orientarii crossover-SUV, fie asteptau un concept alternativ la traditionalul Clio (ajuns la a patra generatie), fie amandoua. Ulterior, multi alti cumparatori au fost convinsi de latura practica a lui Captur si de spiritul sau nonconformist, dat de o functionalitate ce depaseste asteptarile. Statisticienii au sustinut ca designul reprezinta motivul numarul unu de cumparare in cazul lui Captur. Din fericire, dincolo de un design reusit, aici sunt incluse si numeroase argumente conceptuale solide, conformAuto-Bild.
Fara programul „Prima Casa”, preturile cresc mai incet, iar avansurile la creditele ipotecare scad. Ce urmeaza? Cu cat se dau mai multe credite ipotecare, cu atat cresc mai repede preturile pe piata imobiliara. Iar Prima Casa a usurat efortul, si din partea clientului si din partea bancii. Pentru a suplini lipsa banilor din programul guvernamental, bancile comerciale au redus nivelul avansului mediu solicitat, de la 26% la 22%, conform raportului de stabilitate financiara, prezentat de BNR. Iar dupa o crestere de 7,1% a preturilor pe piata imobiliara, tendinta va continua, conform sondajelor si rapoartelor Bancii centrale. De cate ori Romania a avut crestere economica, indiferent de cat de sustenabila era sau nu, piata imobiliara a crescut si ea. Nu era sa rateze ultimii doi ani de crestere asa ca, si in 2016 si in 2017, piata imobiliara din Romania a inregistrat o crestere a preturilor. Conform Raportului asupra stabilitatii financiare, realizat de BNR, „preturile locuintelor au avut o dinamica pozitiva in contextul mentinerii ratelor de dobanda la valori extrem de reduse, cresterii veniturilor populatiei si imbunatatirii asteptarilor viitoare ale indivizilor privind situatia financiara, noteazaEconomica.
Romania, blocata pe drumuri. 25 de ani de promisiuni, 25 de ani de minciuni. Un capitol important la care Romania ramane repetenta an de an este infrastructura rutiera. Celebra declaratie ca „Romania nu are nevoie de autostrazi” sau intrarea in reparatii a unui tronson dupa doar 9 luni de la inaugurare, sunt doar cateva din „performantele” alesilor din ultimul sfert de secol. Constructia autostrazilor nu este un subiect de dezbatere publica doar in ultimii ani. In 1993, Capital, la doar cateva luni de la prima aparitie, publica un articol despre un program gandit si aprobat in anii ’70, care prevedea constructia a 820 kilometri de autostrada. In perioada comunista s-a reusit doar o mica parte din plan, astfel ca am intrat in economia de piata cu o retea de 113 km de autostrada, formata din doua tronsoane: Bucuresti-Pitesti (96 km) si Fetesti-Cernavoda (17 km). Revista Capital arata, in 1993, ca autoritatile de atunci doreau ca in urmatorii patru ani sa creasca numarul kilometrilor de autostrada la 255, prin finalizarea lucrarilor pe Bucuresti-Fetesti, iar mai apoi, sa uneasca portul Constanta de granita cu Ungaria, informeazaCapital.