Business report: Rectificarea "pozitiva" anuntata de Guvern e, de fapt, negativa: scad si veniturile, si cheltuielile totale. Creste doar deficitul; Criza de angajati in constructii: e nevoie de 600.000 de muncitori, iar constructorii sunt dispusi sa creasca salariile, daca statul ii ajuta; Bancile cer Parlamentului ca interogarea contului de plata sa nu fie scutita de perceperea oricarui comision

Bancile cer Parlamentului ca interogarea contului de plata sa nu fie scutita de perceperea oricarui comision. Bancile solicita Parlamentului sa nu adopte un articol de lege care le interzice acestora sa includa in lista serviciilor de baza pentru un cont de plata operatiunea de interogare a soldului din cont si nici sa aplice vreun comision operatiunii. Prevederea a fost deja adoptata de senatori, iar acum bancile incearca sa-i convinga pe deputati sa o elimine. Prevederea a fost introdusa printr-un amendament la un proiect de lege aprobat de Guvern si care ar trebui sa duca la cresterea nivelului de informare si protectie a consumatorilor la alegerea unui cont de plata. Autorul amendamentului este senatorul Daniel Zamfir, autorul legii darii in plata si presedintele Comisiei economice din Senat. Actul normativ stipuleaza obligativitatea stabilirii unei liste a celor mai reprezentative servicii aferente unui cont de plati, in lista urmand a fi incluse cel putin 10 si cel mult 20 dintre cele mai reprezentative servicii care fac obiectul unui comision. Lista ar ajuta astfel consumatorii sa inteleaga si sa compare comisioanele percepute. „Lista nu va cuprinde serviciile utilizate de consumatori pentru interogarea conturilor lor de plati, servicii pentru care nu se percep comisioane”, este amendamentul adus proiectului de lege si adoptat de Senat. Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a transmis deputatilor o serie de propuneri de amendare a legii in forma trecuta de Senat. Conform acestor amendamente, obtinute de Profit.ro, ARB solicita eliminarea amendamentului depuse de senatorul Daniel Zamfir, astfel incat interogarea soldului unui cont de plati sa poata fi comisionata.

Criza de angajati in constructii: e nevoie de 600.000 de muncitori, iar constructorii sunt dispusi sa creasca salariile, daca statul ii ajuta. Planurile guvernantilor de a construi mari proiecte cu bani europeni ar putea fi date peste cap. Si asta pentru ca in Romania sunt doar 377.000 de muncitori in domeniul constructiilor. La investitiile anuntate, chiar si daca doar o parte dintre ele ar fi realizate, necesarul este de 600.000 de angajati, atrage atentia Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC). „Angajam muncitori calificati in constructii, in Germania. Salariu: 1700 de euro/luna + bonusuri. Program de noua ore pe zi. Orele suplimentare sunt platite cu 12 euro/ora”, asa suna unul dintre sutele de anunturi de recrutare a personalului calificat din domeniul constructiilor. Atrasi de salariile mai mari, zeci de mii de romani au plecat in tari precum Germania, Spania, Marea Britanie sau Austria, in speranta unui trai mai bun. Iar constructorilor le lipsesc zidari, sudori, instalatori si chiar si soferi. Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii trage un semnal de alarma. „Preconizam ca in urmatoarea perioada, daca se va intampla ceea ce zic guvernantii, politicienii, in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene, si daca motorul privat functioneaza in continuare cum functioneaza acum, vor fi necesari aproximativ 600.000 de lucratori in domeniul constructiilor. Pentru 2016, au fost declarati 377.000 de lucratori”, a declarat in cadrul unei conferinte de presa Cristian Erbasu, presedintele FPSC si proprietarul Constructii Erbasu, citat de Economica.net.

Rectificarea „pozitiva” anuntata de Guvern e, de fapt, negativa: scad si veniturile, si cheltuielile totale. Creste doar deficitul. „Bugetul de stat pe 2017 se diminueaza la venituri cu suma de 1.236,5 milioane de lei, la cheltuieli se diminueaza cu suma de 347,7 milioane de lei, iar deficitul de majoreaza cu suma de 978,8 milioane de lei”, se arata in proiectul Ordonantei de Urgenta pentru rectificarea bugetului de stat pe 2017. Proiectul a fost publicat de Ministerul Finantelor Publice la mai multe ore dupa ce ministrul Ionut Misa a anuntat, in conferinta de presa, in cursul zilei de astazi, ca rectificarea bugetara va fi una pozitiva, refuzand sa spuna insa, care este suma totala cu care cresc sumele alocate pentru cheltuieli si cu cat au scazut veniturile in primele 8 luni comparativ cu nivelul programat initial in buget, pe motiv ca nu le stie pe dinafara. Proiectul publicat acum pe siteul ministerului arata ca se diminueaza nominal atat veniturile, cat si cheltuielile, primele de aproape patru ori mai mult. Singurul care creste nominal este deficitul bugetar. Avem, asadar, o rectificare ca la Radio Erevan: Nu s-a dat, ci s-a luat. Nu era pozitiva, ci negativa. Scad nominal si veniturile, si cheltuielile. Creste doar deficitul. Cifrele sunt „infrumusetate” doar prin raportare a sumelor la un Produs Intern Brut mai mare, Guvernul majorand estimarea de crestere a PIB de la 5,2%, cum era programat initial, la 5,6%. Ionut Misa a refuzat sa spuna astazi care este totalul cresterilor de cheltuieli aprobate, pe motiv ca nu le stie pe dinafara: „Uitati-va pe site!” Misa a prezentat, insa, la virgula, cateva cresteri de cheltuieli aprobate pentru anumite ministere. „Pe site”, proiectul publicat tarziu vineri seara arata ca alocarile totale la cheltuieli se reduc la bugetul de stat. Sumele mai mari alocate in special pentru salarii si ajutoare sociale sunt depasite de taierile foarte mari la investitii si proiecte cu fonduri europene. Astfel, cheltuielile de capital sunt reduse cu 1,58 miliarde de lei, iar la proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt taiate din cheltuielile prevazute initial nu mai putin de 3,48 miliarde de lei, noteaza profit.ro.

Sectorul cu cele mai mari salarii din Romania. Salariul mediu pe economie a crescut cu peste 300 de lei fata de jumatatea anului trecut. A ajuns in iulie la aproape 2.400 de lei net, potrivit datelor oficiale. IT-istii raman angajatii cel mai bine platiti din Romania, cu aproximativ 6.000 de lei pe luna. Castiguri frumoase au si petrolistii: peste 5.500 de lei lunar. Iar podiumul este completat de cei care lucreaza in companiile aeriene, cu o leafa de aproximativ 4.800 de lei. Daca ne uitam la coada clasamentului, chelnerii, cameristele si bucatarii sunt romanii cu cele mai mici salarii. Primesc in medie putin peste 1.400 de lei pe luna. Si tot statistica ne mai arata ceva. In timp ce salariile bugetarilor au crescut cu 5,1%, cele din sanatate si asistenta sociala au crescut cu doar 0,3%. Salariul mediu net in iulie s-a apropiat, asadar, de 2400 de lei si marcheaza o crestere de peste 15% intr-un an. Fabulos, economia a mers, exista un deficit de forta de munca, angajatii au acum instrumente sa solicite bani mai multi. Dar in acelasi timp, sa nu uitam ca am avut cresteri foarte mari in sistemul public. Iar acestea dau discrepante care il vor costa pe cel din mediul privat. Haideti sa ne uitam la cateva cifre. Luam mai multe domenii. In administratia publica, salariul net a urcat cu 31%. Pe total industrie, cresterea a fost mult mai mica, putin peste zece la suta. In constructii, domeniu care si-a revenit in zona privata, cresterea e de sub 10 procente, noteaza Digi 24.

Cu capul in nori: cat de mult a evoluat traficul aerian pe aeroporturile din Romania. Numarul de pasageri care tranziteaza aeroporturile din Romania a crescut puternic in ultimul deceniu, astfel ca media de trafic aerian a ajuns anul trecut la 0,8 calatorii per capita pe an, similara cu cea inregistrata in Polonia, arata calculele NewMoney pe baza datelor de la Eurostat, agentia europeana de statistica. Loc de crestere insa mai e mult, mai ales ca indicatorul este inca mult sub cel raportat de alte tari din Uniunea Europeana. In Bulgaria, media de calatorii cu avionul a ajuns anul trecut la 1,3 per capita, iar in Ungaria 1,2 per capita, in timp ce in Germania media este de 2,4 calatorii pe locuitor anual. Chiar daca Romania se afla in spatele multor tari din Uniunea Europeana la acest capitol, numarul de pasageri de pe aeroporturile locale a crescut spectaculos in ultimul deceniu, avansand de la 7,8 milioane de calatori in 2007 la 16,4 milioane de persoane anul trecut, potrivit datelor de la Institutul National de Statistica. Cresterea traficului pe aeroporturile romanesti a venit in contextul in care jucatorii low-cost s-au extins puternic pe plan local, atat pe curse internationale, cat si interne. De altfel, Wizz Air a ajuns sa fie cel mai mare operator de transport aerian din Romania, cu peste 5,5 milioane de pasageri din si inspre tara noastra anul trecut, in crestere cu 23% fata de anul anterior, relateaza New Money.

Cat va costa BMW X7? BMW X7, SUV-ul cel mare al producatorului german ar urma sa ajunga pe piata in 2019, iar automobilul are un pret destul de piperat. Conform unor surse neoficiale, versiunea de baza va avea un pret de pornire circa 90.000 de euro. In plus, ar putea exista si o versiune de lux cu numai 4 locuri care va costa in jurul valorii de 150.000 de euro. Aceasta din urma va fi extrem de bogata in accesorii. Noul BMW X7 al carui nume va fi BMW X7 iPerformance Concept ar urma sa fie asamblat in cadrul uzinei din Carolina de Sud, SUA. Prezentarea oficiala a conceptului va avea loc saptamana viitoare la Frankfurt. In showroomuri, automobilul isi va face aparitia la finele anului 2018, scrie Auto Bild.