Sunt un zombie urban cu sufletul gol – Episodul 8 Street Art Bucuresti – Garnitei – Berceni – Vacaresti – Tineretului
Berceniul e periferia pura a Bucurestiului. Strazile sunt cu maruntaiele scoase pe-afara, de cand se construieste pasajul. De pe Soseaua Oltenitei inspre Piata Sudului sunt vanzatorii ambulanti Cand vad Politia isi strang cearceaful pe care era depusa marfa: pantofi vechi, piulite, carti tehnice, zmeura la pahar de plastic. Se zaresc supermarket-urile, unde oamenii se-nghesuie intr-o coada ca de sarpe catre casa. Cocalari, smecheri, oameni seriosi, tipii blue collar, familii cu copii. Magazinele cu inscriptia: orice produs la 10 lei. Homlesii boemi care locuiesc peste strada, in oaza Rezervatiei Vacaresti. In Berceni ai cultura “3 la 10 mii”. Te trezesti teleportat fix in anii ’90, cand cumparai tigari de contrabanda pitite de samsari in ciorapi. Ziduri, calcane: mazgalituri, tag-uri, cate-o fraza scrisa la nerv: “Nihil sine Dinamo”. Intra intr-o noua experienta Haute Culture: de pe Garnitei din Berceni pana-n Tineretului-Bucuresti.
Berceniul e un bazar de graffiti neindemanatice. Desenele sunt schitate parca fara rost. La plesneasca. Cat sa acopere viatza gri a cutiilor de chibrituri – blocurile comuniste construite pentru muncitori IMGB. Daca o iei inspre Vacaresti, unde adasta prostituatele, vezi pe gardul mall-ului nickname-urile grafferilor. Daca cotesti inspre Tineretului: parcul. Skateboard-uri, muzica italineasca, versuri desenate cu spray-ul. Merg pe Garnitei, intre blocuri. Lumea e la maiou. Un barbat il ridica, lasa la iveala o burta cat harta metroului bucurestean, cea de e afisata in statii. Scrie “poison” si “droguri” pe zidul blocului. “O-ul” din cuvantul “drog” e desenat in forma de inima.
Spitalul de psihiatrie “Obregia”. Nimic pe gardul lui de piatra, nici macar un creier de graffer nu l-a mazgalit. A, ba da. Vad inscriptia: “Copos pleaca”. E singura de pe tot gardul spitalului. La cativa metri niste litere suave, semnaturi. Berceniul e teritoriul graffer-ului “Momo”. Cine este? Ma gandesc doar la o fetita pe care o chema Momo dintr-o carte de Michael Ende, cu titlul “Momo. Stranie povestire despre hotii de timp si fetita care le-a inapoiat oamenilor timpul furat.” Sunt asa de pustii peretii & zidurile in Berceni incat par pagini albe pe care imaginatia ta poate asterne orice. Asa or fi toate cartierele din periferiile tuturor oraselor lumii? Nimic nu scrie pana-n Piata Sudului pe vreo fasie de piatra.
Vad monstrul roz, zambitor. Prima litera dintr-un tag. Langa fereastra de parter a blocului.
Alte tag-uri in plin soare. Literele sunt din cultura hip-hop. Sunt “limbajul de cartier”, ermetic, de gasca.
Graffiti-ul din Piata Sudului e o maimuta. Singurul desen, pe o fosta toaleta publica sugrumata acum cu ciment. Capul de maimuta are si-un indemn “Atitudine”. Ce-i cu maimuta in inima Pietii? Maimuta are un cui “ganja” in coltul gurii.
Vacaresti. Gard de mall plin ochi cu tag-uri de grafferi. O prostituata cu ochii frumosi si un homless rad cand ma catar pe dambul de iarba decrepita sa trag graffiti-uri in poza.
Virez pe Oltenitei. O broscuta din desene animate e proptita-n blocul comunist. Un tag sta deasupra alimentarei. Paine & graffiti in cartierul sarac.
Dupa blocurile gri. Oameni la tacla. Fac doua poze. 2 femei barfesc. Un labrador mic misuna sub mesele de fier de langa scara. Se urca pe mine. Ma zgarie un pic. Doi barbati stau la un pet. Nu vor poza. Ma latra un latos, al lor. Bichon-ul e nervos. Ma gandesc la ce auzeam cand eram mica in cartierul Berceni, prin boxele scoase-n auzul lumii, pe balcon: “Acum ma stii bine, cand ma vezi pe strada pune cainii pe mine” (versuri dintr-o piesa B.U.G. Mafia). Traiesc de cand eram in scoala primara in periferia Berceni, unde glisau tramvaiele cu zgomot de apocalips. Totusi, Aeul, Porcul Turbo.
Pe un zid scrie: “bahaus”, in litere micute. Bahaus, adica: balamuc, galagie, zgomot. “Tiiii”, se aud claxoane disonante. Aud o manea dintr-un Fiat: “Am iubit, doamne, si eu la viata mea, am iubit, doamne, si eu o vagaboanta”.
“Carasu” e si-n Berceni. Si-a marcat teritoriul cu numele.
Ajung in Parcul Tineretului. Se-aud urlete & rasete. Se dau puberii in Extreme Spin. Au skate-uri. Muzica italieneasca la localuri. Tag-urile ilustreaza o lume a diavolilor urbani care-si varsa furia si versul pe pereti. Intre scaieti & platani. Anxietatea poetilor-grafferi e intr-un catren din Tineretului: “Pe un zid pustiu / e scris mare LOVE / si ma trezesc ca nu mai stiu / cand realitatea e gri sau e mov.”
Pe alt zid: “Politik kills”. Langa: “Acceptez l’oscurité / Acceptati obscuritatea.” Inscriptiile iti raman in inima. Te provoaca. Il vad din nou pe Caras, incheie periplul. Intr-o coada de peste / coada de caras pun capat calatoriei.
A desenat un om care se dezechilibreaza. A schitat o fata fara nicio grimasa. Ultimul graffiti e mecla congestionata a unui barbat care parca vrea sa vorbeasca. Ce cuvant vrea sa-ti spuna?
CLICK SI VEZI EXPERIENTA STREET ART – HAUTE CULTURE
VII Rosetti-Verona-Piata Romana
EPISODUL al IV-lea Zona Porcului-turbo
Episodul al III-lea Street Art Sala Palatului
Episodul al II-lea Street Art in zona interlopa
Primul episod Street Art Carasul Story
Vrei si tu sa vii cu gasca in experientele Haute Culture, inclusiv Graffiti-Bucuresti? Da un semn si te luam cu noi. Este jurnalism, reportaj, este creative writing. Toate gratuite.Da like pe Facebooksi email la eugen.istodor@hotnews.ro si intri in gasca.
Vom face impreuna, in cateva saptamani, harta street art a intregului Bucuresti!