Business report: Mediul de afaceri: Impozitul pe cifra de afaceri este unul de secolul XIX, arata incapacitatea autoritatilor de colecta un impozit pe profit aplicat in toate tarile europene;  Peste jumatate de miliard de euro s-a "evaporat" de pe bursa in urma "topaielii" legate de desfiintarea Pilonului II; Brexitul genereaza haos in bugetul UE

Mediul de afaceri: Impozitul pe cifra de afaceri este unul de secolul XIX, arata incapacitatea autoritatilor de colecta un impozit pe profit aplicat in toate tarile europene. Impozitul pe cifra de afaceri, a carui introducere este luata in calcul de noul Guvern, este unul de secolul al XIX-lea, care demonstreaza incapacitatea autoritatilor de a colecta un impozit pe profit aplicat in toate tarile europene. Un astfel de impozit da senzatia de improvizatie, Romania ar fi singurul stat european in care s-ar aplica, incalcand directiva UE in domeniu, iar tratatele bilaterale de evitare a dublei impozitari ar deveni imposibil de aplicat, atentioneaza oamenii de afaceri care reprezinta companiile in dialogul cu Guvernul. „Am pornit cu o imagine de tara cu cresterea cea mai inalta din Europa, am fost, inainte de introducerea acestui val de masuri, acestei revolutii fiscale, un adevarat tigru al Europei, dar cu introducerea acestor masuri, una peste alta, vedem doar senzatia de criza si panica pe care o creeaza, incepand de la impozitul pe venitul gospodariilor, iar acum impozitul pe cifra de afaceri, dupa ce au fost introduse modificari structurale prin salarizarea unitara. Aceste lucruri reflecta o adevarata disperare privind situatia colectarii la buget si situatia deficitului bugetar,”, a declarat, vineri, presedintele Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei, Florin Pogonaru. Expertii in fiscalitate ai Coalitiei au aratat, la randul lor, ca aruncarea pe piata, fara niciun fel de studii de impact, asa cum a fost cazul impozitului pe gospodarie, de astfel de idei la fiecare 6 luni nu este in masura decat sa alunge potentialii investitori si sa stopeze planurile de dezvoltare ale companiilor, anunta profit.ro.

Peste jumatate de miliard de euro s-a „evaporat” de pe bursa in urma „topaielii” legate de desfiintarea Pilonului II. Peste trei miliarde de lei s-au „evaporat” de pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) joi, dupa ce ministrul Finantelor Ionut Misa a declarat presei ca Pilonul II al pensiilor private obligatorii se va desfiinta, urmand ca fiecare contribuabil sa aleaga daca doreste sa transfere fondurile acumulate catre bugetul de stat (al asigurarilor sociale) sau catre Pilonul III, al pensiilor private facultative. Cele mai valoroase 20 de companii listate pe bursa locala (cu o pondere de aproape 95% in capitalizarea bursiera totala) au pierdut 3,04 miliarde de lei joi, echivalentul a 668,3 milioane de euro. Actiunile au inceput sa scada vertiginos in urma declaratiilor legate de desfiintarea fondurilor de pensii private obligatorii. Reactia emotionala a investitorilor a fost generata de o declaratie facuta de ministrul, pe atunci doar propus, al Finantelor, care a afirmat ca Pilonul II de pensii va disparea. Fondurile de pensii sunt cel mai mare investitor institutional de pe bursa de la Bucuresti. Anul trecut, spre exemplu, 18,8% din activele de 7,3 miliarde de euro ale acestora erau investite in actiuni. Pe plan local, fondurile de pensii se regasesc in actionariatul celor mai mari companii listate, cum ar fi Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, OMV Petrom, Romgaz, Electrica, BRD, Transgaz, Transelectrica sau SIF-uri. De asemenea, fondurile de pensii au fost cele care au sustinut listarea unor companii mari precum MedLife sau Digi, relateaza New Money.

Brexitul genereaza haos in bugetul UE. Platile si incasarile vor trebui reajustate, iar lucrul acesta i-ar putea afecta pe unii est-europeni. Iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana va cauza, anual, incepand din 2021, o lipsa in bugetul comunitar de pana la 11 miliarde de euro, conform estimarilor comisarului european pentru buget, Gunter Oettinger. „Problema va trebui remediata printr-o mai buna utilizare a fondurilor, economii la buget si sporirea contributiilor statelor membre”, a declarat Oettinger la Bruxelles. Anul acesta bugetul Uniunii Europene insumeaza 158 de miliarde de euro. Cand britanicii vor iesi din comunitate, bugetul va fi mai sarac cu 17% din incasarile neto. Ceea ce inseamna ca tarile care varsa bani la buget isi vor mari contributiile, in cele din urma. Reducerile in sectoarele fonduri structurale, investitii sau agricultura vor afecta actualele tari beneficiare ca Polonia, Cehia, Romania, Grecia, Ungaria sau Spania. Negocierile in jurul cadrului financiar multianual (CFM) vor deveni, dupa 2020, dificile si de lunga durata, sunt convinsi diplomatii europeni, intrucat toate tarile membre vor trebui sa fie de acord cu punctele stabilite. Pe fondul alegerilor legislative care vor avea loc in toamna in Germania, discutia in jurul acestui subiect deja a inceput la Berlin, noteaza Capital.

Companiile industriale sunt tinta principala a noului virus ExPetr. Cel putin jumatate din tintele vizate de malware-ul de criptare ExPetr au fost organizatii industriale, arata o analiza realizata de Kaspersky Lab, una dintre cele mai importante companii specializate in securitatea cibernetica. Lista include companii din domeniul electricitatii, transportului, al logisticii si din industria de petrol si gaze. ExPetr este un malware de criptare, care, cand infecteaza un computer, cripteaza hard drive-ul si face computerul inoperabil, in timp ce afiseaza un mesaj in care solicita o rascumparare. Este construit astfel incat decriptarea e imposibila, chiar daca rascumpararea este platita, au descoperit cercetatorii Kaspersky Lab, care atentioneaza ca „pentru companiile industriale si infrastructura critica, efectele unui atac reusit cu ajutorul acestui malware ar putea fi devastatoare”. „In acest moment, este greu de spus daca ExPetr vizeaza in special o industrie anume sau daca a lovit intamplator atatea companii industriale. Totusi, acest malware ar putea opri cu usurinta functionarea unei unitati de productie pentru mai mult timp. (…) organizatiile industriale ar trebui sa isi ia masuri de protectie eficiente impotriva amenintarilor cibernetice”, spune Kirill Kruglov, security expert in cadrul Kaspersky Lab, citat de New Money.

Coca-Cola HBC Romania investeste sapte milioane de euro in fabrica din Timisoara. Coca-Cola HBC Romania a inaugurat, vineri, in fabrica de la Timisoara, o linie de productie de mare viteza pentru imbutelierea dozelor, in urma unei investitii de sapte milioane de euro. Linia are o capacitate maxima de productie de 90.000 doze/ora si o capacitate zilnica de doua milioane de doze. Noua linie de imbuteliere a dozelor este, in prezent, cea mai rapida de pe piata locala si are un inalt grad de automatizare de ultima generatie, potrivit Coca Cola. Capacitatea sa zilnica de productie este de 2 milioane de doze. De asemenea, in cadrul fabricii din Timisoara, se afla linia cea mai eficienta din punct de vedere energetic (410 kW/h) si linia cu cel mai mic consum de apa pe litru de bautura produsa (1,1L). Proiectul a demarat in noiembrie 2016, iar perioada de testare a fost finalizata la sfarsitul lunii mai 2017, scrie Economica.net.

Orasele din Europa care vor sa interzica masinile diesel. In urma cu cateva luni, primarii din Paris, Madrid, Atena si Mexico City s-au angajat sa elimine pana in 2025 masinile diesel. Alte patru orase importante din Germania ar putea proceda la fel. Soferii vehiculelor cu motoare diesel risca sa fie vizati de interdictii in orasele Stuttgart, Dusseldorf, Hamburg si Munchen. „As fi bucuros sa nu ajungem la astfel de restrictii, dar nu vad cum vom putea continua fara astfel de bariere”, a declarat miercuri Dieter Reiter, primarul orasului Munchen, citat de publicatia Suddeutsche Zeitung, potrivit Auto Bild.