Zero-dobanda lui Mario Draghi ii costa sute de miliarde de euro pe germani 

Economia germana e marele castigator al pariului cu Uniunea Europeana. Mai castiga statul german, ca si bancile care fac de la BCE imprumuturi fara dobanda, pentru a imprumuta, la randul lor, cu profit. Nu acelasi lucru se poate spune despre cetateanul econom din Germania, pe care politica zero-dobanzii lui Mario Draghi il face sa piarda bani. Multi bani.

E vorba de peste cinci mii de euro de persoana, cumulat peste 436 de miliarde de euro.

Prin translatie, toti cetatenii europeni sunt atinsi la depozitele bancare, caci dobanzile acordate nu tin pasul cu inflatia. Prin urmare, ai depus ceva bani in banca si te trezesti ca ai, valoric, mai putini. Potrivit unui calcul facut de banca Deutsche Zentral-Genossenschaftsbank (DZ Bank), cu sediul la Frankfurt am Main, si citat deFrankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAS), intre anii 2010-2016, germanii au pierdut 344 de miliarde euro, din dobanzi la economiile din banca.

Daca se aduna si 92 de miliarde estimate pentru acest an, se ajunge la 436 miliarde euro, adica 5.317 euro pe cap de locuitor.

Calculul a fost facut luandu-se ca referinta deceniul 1998-2008, cand „dobanda era inca dobanda“, daca este sa o spunem pe sleau.

Desigur ca politica dobanzilor mici a BCE a facut si creditarea mai ieftina. Insa economia la creditare de care s-au bucurat cetatenii din Germania a fost evaluata in calculul DZ Bank doar la 188 miliarde de euro. Prin urmare, tot s-au pierdut 284 de miliarde euro, adica 3.024 euro pe cap de locuitor.

„Cetatenii cu economii din Germania platesc o felie groasa din factura pentru politica lejera a banului, practicata de BCE“, a spus Stefan Bielmaier, economist-sef la DZ Bank, pentru FAS.

Anul trecut, Banca Centrala Europeana a scazut dobanda de referinta la valoarea istorica de 0,0%, pentru a contracara, cu bani ieftini, inflatia si conjunctura financiara inca tributara crizei din 2008.

Prin urmare, bancile primesc bani proaspeti de la BCE cu zero dobanda, insa daca au capital excedentar, pe care vor sa il parcheze la BCE, platesc, in continuare, 0,4% penalitati.

Anul trecut in decembrie, inflatia in zona euro a crescut cu 1,1% fata de aceeasi luna din anul precedent (cea mai mare crestere din ultimii trei ani, in noiembrie 2016 ea situandu-se doar la 0,6%).

Presedintele BCE, Mario Draghi, nu s-a lasat induplecat sa ridice dobanda de referinta. Totusi, la inceputul anului, el a anuntat ca BCE va pompa in piata, incepand cu luna aprilie, doar 60 de miliarde euro lunar, in loc de 80 de miliarde, cum o facuse pana acum.

Multi economisti au considerat aceasta masura drept un semnal de revenire la normalitate a politicii Bancii Centrale Europene.

In caz ideal, banii multi si ieftini intaresc conjunctura economica si aduc dupa sine scumpiri. Preturile mici pe termen lung, sau preturile in scadere sunt considerate drept risc conjunctural: atat firmele, cat si consumatorii isi pot amana investitiile, in speranta unor preturi si mai mici. Acest lucru insa ar putea „sugruma“ cresterea economica.