Dacian Ciolos si Anca Dragu: Rezultatul bugetar prudent realizat de Guvern in 2016, confirmat de datele Eurostat. / Guvernul Ciolos nu poate sa-si asume decizii iresponsabile ale unei majoritati parlamentare care a actionat populist in an electoral

Datele oficiale publicate de Institutul European de statistica, Eurostat, confirma rezultatul bugetar prudent realizat de Guvernul Romaniei in 2016, care a incheiat exercitiul financiar cu un deficit de 3%, potrivit metodologiei europene de raportare (ESA), la limita pragului impus de regulile europene de prudentialitate, arata fostul premier Dacian Ciolos si fostul ministru al Finantelor, Anca Dragu, intr-o declaratie de presa.

Cei doi fosti membri ai Executivului subliniaza insa ca angajarea unor plati suplimentare fata de politica Guvernului din 2016 prin proiecte legislative populiste aprobate in an electoral, asupra carora Guvernul a atras atentia la acea vreme prin avize negative, ignorate de Parlament, a dus la diferenta intre deficitul bugetar „cash” si deficitul ESA.

„Guvernul Ciolos isi asuma propriile decizii dar nu poate sa-si asume unele decizii iresponsabile ale unei majoritati parlamentare care a actionat populist intr-un an electoral. Iar daca un guvern responsabil si prudent cu deficitul bugetar, constrans de masurile legislative populiste, a ajuns totusi la limita de 3% din PIB, ne putem ingrijora in mod serios ce se poate intampla cand aceeasi majoritate parlamentara care a fortat acest rezultat are acum toate parghiile deciziilor politice, inclusiv guvernarea”, subliniaza cei doi fosti oficiali, intr-o declaratie de presa comuna.

Romania a avut un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut pe anul 2016, a anuntat, luni, Biroul european de statistica Eurostat, in prima notificare. Deficitul bugetar prezentat de Eurostat este pe metodologia ESA – sistemul conturilor europene, in timp ce Fondul Monetar International foloseste sistemul cash, care ar da cifre pentru deficit mai mici, pentru ca nu cuprinde si pierderile unor companii de stat.

Potrivit Eurostat, Romania a avut in anul 2016 un PIB de 761,4 miliarde de lei, iar deficitul a fost de 23,1 miliarde de lei, adica 3% din PIB, in conditiile in care tara s-a angajat sa ramana cu deficitul sub plafonul de 3%, peste care Comisia Europeana poate declansa procedura de deficit excesiv.

Reamintim ca fostul Guvern, condus de Dacian Ciolos, si-a asumat un deficit bugetar de 2,95% din PIB pe anul 2016, pe metodologia ESA si 2,8% pe cash.

Declaratia de presa integrala a fostului premier Dacian Ciolos si a fostului ministru al Finantelor, Anca Dragu:

Datele oficiale publicate de Institutul European de statistica, Eurostat confirma rezultatul bugetar prudent realizat de Guvernul Romaniei in 2016, care a incheiat exercitiul financiar cu un deficit de 3%, potrivit metodologie europene de raportare (ESA), la limita pragului impus de regulile europene de prudentialitate.

Rezultatul bugetar prudent al Romaniei din 2016 este intarit de raportul oficial al ministerului Finantelor Publice care ia in calcul cheltuielile realizate efectiv in cursul anului (metodologia „cash”) si care din aceasta perspectiva consemneaza un deficit de 2,41%, mai mic chiar decat tinta asumata de 2,8%.

Atat din punct de vedere al metodologiei care ia in considerare cheltuielile realizate efectiv (cash) cat si din punct de vedere al metodologiei europene (ESA), care include si cheltuielile angajate in decursul unui an, rezultatul final al politicii bugetare din 2016 demonstreaza si confirma o politica prudenta si responsabila a guvernului de la acea vreme.

Iar daca din punct de vedere al metodologiei nationale, folosita de altfel si in raportarile Fondului Monetar International, deficitul bugetar din 2016 a fost de 2,41%, mai mic decat cel asumat initial (2,8%), in cazul raportarilor dupa metodologia europeana exista o mica diferenta fata de tinta propusa de 2,95% ca urmare a angajarii unor plati sociale de natura salariala stabilite de instantele judecatoresti sau legiferate in decursul anului.

Angajarea unor plati suplimentare fata de politica Guvernului din 2016 prin proiecte legislative populiste aprobate intr-un an electoral, asupra carora guvernul a atras atentia la acea vreme prin avize negative, ignorate de Parlament, a dus la aceasta diferenta intre deficitul bugetar „cash” si deficitul ESA.

Diferenta dintre deficitul „cash” si deficitul ESA a avut in principal cauze independente de vointa Guvernului din 2016, cum ar fi:

Legea 85/2016 care a decis majorarea salariilor profesorilor cu 50% (abrogata in 2009) si pentru acele persoane care nu au castigat acest drept pe cale judecatoreasca. Impactul acestei masuri legislative este de 3,2 miliarde de lei din care 900 milioane lei au fost platite in 2016. Astfel, potrivit metodologiei „cash”, in 2016 a rezultat o cheltuiala de 900 milioane lei dar dupa regulile de raportare europeana, impactul total al masurii de 3,2 miliarde lei este contabilizat in 2016.

Despagubirile pentru fostii proprietari deposedati abuziv de statul roman au insumat 2,1 miliarde lei ca urmare a legilor aprobate in acest sens in 2013 si 2014 si care prevedeau infiintarea unui fond imobiliar care ar fi urmat sa ofere posibilitatea despagubirii acestor persoane prin astfel de active. Si aceste sume au fost contabilizate in contul anului 2016.

Despagubirile pentru plata „taxei auto”, in suma de cca. 0,4 miliarde lei, ca urmare a deciziilor judecatoresti, desi se vor plati efectiv in 2017, acestea au fost contabilizate potrivit metodologiei europene tot in 2016.

Veniturile bugetare din luna ianuarie sunt raportate ca fiind aferente anului precedent, potrivit metodologiei europene. Astfel, caderea veniturilor din luna ianuarie 2017, cu 1,1 miliarde lei fata de aceeasi luna din anul trecut, este contabilizata in deficitul ESA din 2016.

Asadar, in mod surprinzator si in ciuda unor afirmatii publice, faptul ca, potrivit regulilor europene de raportare, o parte din cheltuieli desi nu au fost efectuate in 2016 au fost incluse in exercitiul bugetar din anul trecut „ajuta” guvernul actual in sensul in care unele dintre aceste cheltuieli amintite mai sus nu vor mai fi consemnate oficial in acest an iar nerealizarile la capitolul veniturilor bugetare din prima luna a anului din 2017 au fost consemnate in contul anului trecut.

Prin urmare, diferenta dintre deficitul „cash” si deficitul ESA nu este nicidecum o „mostenire grea” din partea guvernului din 2016 care a trebuit sa consemneze in contabilitatea oficiala europeana inclusiv cheltuieli angajate anul trecut si care vor fi realizate in acest an, ci este in cele din urma chiar in favoarea guvernului din 2017.

Grav este insa ca aceasta diferenta arata in acelasi timp deosebirea dintre o guvernare responsabila si prudenta si o majoritatea parlamentara care intr-un an electoral a ignorat avertizarile Guvernului si a legiferat cresterea cheltuielilor bugetare chiar impotriva avizelor negative primite.

Guvernul Ciolos isi asuma propriile decizii dar nu poate sa-si asume unele decizii iresponsabile ale unei majoritati parlamentare care a actionat populist intr-un an electoral.

Iar daca un guvern responsabil si prudent cu deficitul bugetar, constrans de masurile legislative populiste, a ajuns totusi la limita de 3% din PIB, ne putem ingrijora in mod serios ce se poate intampla cand aceeasi majoritate parlamentara care a fortat acest rezultat are acum toate parghiile deciziilor politice, inclusiv guvernarea.

Si chiar daca nivelul deficitului bugetar poate fi interpretat ca o decizie politica, depasirea sistematica a unui nivel de prudentialitate prin masuri populiste costa foarte scump. Nivelul de indatorare va creste iar generatiile viitoare vor plati acest mod de gandire.

Prin urmare, aici nici nu mai este vorba de ceea ce spune sau nu Comisia Europeana, prin instrumentele standard pe care le are la dispozitie si pe care le poate declansa inca de la primele semne atunci cand constata abateri sistematice de la normele europene de prudentialitate.

Aici este vorba despre responsabilitatea fata de propria comunitate careia ii amanetezi viitorul prin masuri populiste, cu efecte pozitive pe termen scurt dar negative pe termen lung.