Descoperirile de noi zacaminte de petrol si gaze s-au prabusit la minimul ultimilor 60 de ani
Descoperirile de noi zacaminte de petrol si gaze au cazut pana la minimul ultimilor 60 de ani, in conditiile in care companiile pun frana activitatilor de explorare, iar mari zone petrolifere sunt tot mai greu de gasit, scrie Financial Times.
Anul trecut au fost facute doar 174 de descoperiri de zacaminte de petrol si gaze in toata lumea, comparativ cu un ritm de 400-500 anual pana in 2013, potrivit grupului de cercetare IHS Markit.
Incetinirea consemnata in rata de succes din sectorul explorarii arata ca omenirea se va baza probabil tot mai mult pe resursele “neconventionale” cum se intampla in Statele Unite cu petrolul si gazele de sist, pentru a acoperi cererea energetica din urmatoarele decenii.
De obicei, perioada dintre descoperirea zacamantului si intrarea in productie este intre cinci si sapte ani, astfel ca o reducere acum a numarului de descoperiri inseamna o reducere a furnizarilor in urmatorul deceniu.
Totusi exista si cateva semne a unei schimbari de trend in sectorul explorarii conventionale pentru anul acesta, unele companii – inclusiv Statoil din Norvegia – intentionand sa accelereze activitatile de forare.
Descoperirile din sector au atins minimul ultimelor sase decenii in 2015, iar anul trecut au scazut din nou, pana la 8,2 miliarde de barili, echivalent de titei si gaze.
Incetinirea reflecta atat taierile ciclice operate de companiile ce se straduiesc sa supravietuiasca dupa caderea preturilor petrolului si gazelor dupa 2014, cat si schimbarea structurala din industrie catre rezerve de sist de pe uscat, in special in America de Nord.
Majoritatea explorarilor de frontiera sunt acum offshore, unde o singura forare poate costa 150 milioane de dolari iar rata de succes in zone nedovedite ca productive pana cum este de una din cinci.
Cheltuielile cu explorarea s-au prabusit de la 100 de miliarde de dolari in 2014 la 40 de miliarde de dolari anul trecut, potrivit companiei de cercetare Wood Mackenzie.
Gigantul american Chevron si-a redus bugetul de explorare de la 3 mld. dolari in 2015 la un miliard anual pentru 201602017, iar Conoco Phillips renunta de tot la explorarile de mare adancime de pe mare.
Descoperirile de noi campuri sunt comparabile cu cele 190 de miliarde de barili echivalent de petrol si gaze care au fost adaugate resurselor estimate din America de Nord in ultimii zece ani, datorita avansului in tehnologii care au facut posibila productia din sist si din alte roci similare
O sonda de sist onshore poate costa 4-10 milioane de dolari si poate intra in productie in doar cateva saptamani, spre deosebire de perioada de peste cinci ani pentru descoperirile maritime de mare adancime.
„Problema este rezolvata trecand prin roca”, spune Bob Fryklund de la IHS Markit.
Wood Mackenzie se asteapta la o crestere modesta a activitatii de explorare din acest an, preconizand ca vor fi sapate peste 500 de sonde la nivel global, comparativ cu 430 anul trecut.
Sondele planuite de ExxonMobil in Guyana, Eni in Italia, Statoil in Marea Barents, Kosmos Energy si noul sau partener, BP, in Mauritania sunt printre cele cu mare potential pentru a face descoperiri, potrivit companiei de cercetare citate.
Andrew Latham, sef pentru explorare globala la Wood Mackenzie afirma ca preturile mai mici pentru forare si alte economii realizate permit companiilor sa obtina mai mult pentru mai putini bani.
„Daca ne uitam la cat cheltuiesc, par foarte prudente. Dar daca ne uitam la ce obtin pentru banii cheltuiti, situatia este mult mai optimista”, a explicat Latham.
El a avertizat ca, in conditiile in care oportunitatile de explorare sunt mai abundente decat capitalul existent, va exista o competitie acerba pentru atragerea investitiilor: „Tarile care sunt foarte dure in privinta cadrului lor fiscal nu vor atrage investitii, pentru ca firmele au alternative”.
Cele mai mari descoperiri ale anului 2016 au fost, ambele, in Statele Unite: cea facuta de Caelus Energy la Smith Bay in apa de mica adnacime, pe coasta nordica a Alaskai (care poate contine pana la 4 miliarde de barili de petrol recuperabil) si descoperirea Willow a ConocoPhillips, tot in Alaska, dar pe uscat, estimata la 300 de milioane de barili.
Alte mari descoperiri de anul trecut includ doua mari campuri gazifere offshore, descoperiri realizate de Kosmos Energy in Senegal si de Cobalt International Energy in Angola.
Un alt semn al provocarilor cu care se confrunta in ziua de azi explorarile este ca cea mai mare parte a descoperilor de frontiera din ultimii ani au avut loc mai degraba in zone mici, nu in campuri mari precum cele offshore din Brazilia.
Ultimul bazin gigant la care s-a ajuns a fost campul gazifer Zohr, descoperit de Eni in Egipt in 2015.