Numarul contractelor publice atribuite fara licitatii a crescut cu 73% intre 2009 si 2015
Numarul anunturilor de participare publicate in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) a scazut cu aproximativ 37% din 2009 pina in 2015. In schimb, a crescut numarul contractelor atribuite direct, fara licitatii, cu circa 73%, informeaza Mediafax citand statistici furnizate de SEAP.
Numarul invitatiilor de participare publicate in SEAP a scazut dramatic in cei sapte ani, de la aproximativ 47.700 de apeluri in 2009, la circa 13.700 in urma cu un an. Cele mai putine invitatii de participare au fost anuntate in 2014, numarul acestora atingand doar 11.200 de anunturi. De asemenea, a scazut constant si numarul anunturilor de atribuire fara publicarea unui anunt de participare publicat, de la 9.900 in 2009 la 4.700 in 2015.
„Semnalele pe care le avem arata ca anul acesta au fost demarate foarte putine licitatii si avem semnale de ingrijorare legate de intentia pe care Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anuntat-o in legatura cu executarea de lucrari in regie proprie. Acest lucru pune in discutie ce tip de concurenta dorim sa avem in Romania, daca atribuim direct lucrari propriei firme. Competitia va fi denaturata. E un factor care va distorsiona piata. Consilierii premierului ne-au comunicat ca lucrarile de la CNAIR in regie proprie nu vor depasi 3% din bugetul institutiei, dar nu sunt convins ca se vor limita doar la aceasta valoare. Vom apela la Consiliul Concurentei pentru a vedea daca din punctul de vedere al Autoritatii de Concurenta este respectat cadrul legal”, a declarat Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Antreprenorilor Romani de Constructii (ARACO).
El subliniaza ca situatia este vizibila si pentru proiectele cu finantare europeana, banii fiind disponibili, dar nefiind activati. „Alte tari, cum ar fi Polonia, Cehia sau Slovacia, deja consuma din banii europeni, insa pentru noi anul acesta este un an pierdut”, conchide Laurentiu Plosceanu.
La randul sau, Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) arata ca, desi numarul de contracte atribuie prin licitatie este mic, pretul de intrare in licitatie este cu 20-30% mai mare decat cel de iesire din licitatie.
„Si in cazul contractelor prin atribuire directa este o scadere minima de 10%. Ceea ce atesta ca, per ansamblu, daca vorbim de faptul ca anual ar trebui sa se liciteze contracte in valoare de 15 miliarde de euro, aceasta fiind valoarea totala a achizitiilor publice in Romania, la un minim de 10% am avut o economie de 1,5 miliarde de euro. Din pacate, se fac tot felul de aranjamente pentru a ajunge la incredintare directa si nu la licitatie publica, ceea ce nu este in regula si ceea ce inseamna ca noi continuam sa utilizam banii publici in mod discutabil”, a precizat secretarul general al AOAR.
La 1 ianuarie 2013 a intrat in vigoare o ordonanta de Guvern prin care pragul atribuirilor directe de contracte publice, fara licitatie, a urcat de la 15.000 la 30.000 de euro. Ridicarea pragului pentru achizitiile directe a constituit un avantaj net pentru primarii comunelor si ai oraselor mici, la care putine lucrari depasesc valoarea de 30.000 de euro. Practic, aproape orice achizitie comunala se poate face fara licitatie. Iata cateva exemple: renovarea unei scoli de dimensiuni mici (P+1) sau a unui camin cultural, pietruirea a 5-10 kilometri de drum comunal, asfaltarea catorva kilometri de drum judetean (care poate fi o bretea pana la autostrada sau sosea nationala ori alt drum de legatura), renovarea unui sediu administrativ de dimensiuni medii (primarie, dispensar, post de Politie) si chiar cumpararea unor autovehicule utilitare necesare administratiei.
Acestea se adauga mai vechilor lucrari ce puteau fi atribuite fara licitatie si inainte de ridicarea pragului, cum ar fi construirea unor statii de asteptare in transportul public, amenajarea unor infochioscuri, puncte de informare sau crearea si administrarea unor site-uri web.
De asemenea, potrivit ordonantei din 2013, achizitia directa este considerata act administrativ, nu contract comercial, ceea ce inseamna ca poate fi contestata numai in contencios administrativ sau fiscal, iar Consiliul Concurentei nu poate demara investigatii. Totodata, la contractele de consultanta serviciile ¬ fiind ¬necuantificabile¬ ¬ nu mai fac obiectul licitatiei.