Guvernul a semnat un memorandum pentru vanzarea unor actiuni de la CE Oltenia, Hidroelectrica, Aeroporturi Bucuresti, Portul Constanta si CFR Marfa. In cazul Salrom, statul ar putea cumpara partea Fondului Proprietatea
Ministerele economiei, energiei si transporturilor vor prezenta in Guvern, pana pe data de 15 octombrie 2016, un calendar de implementare a strategiilor de vanzare a unor pachete de actiuni la mai multe companii, potrivit unui memorandum transmis de Ministerul Finantelor la solicitarea HotNews.ro. Memorandumul prezinta propuneri de vanzare a unor pachete minoritare de actiuni la companii precum Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Rompetrol, Aeroporturi Bucuresti, Administratia Porturilor Maritime. La CFR Marfa, privatizarea ar urma sa aiba loc la inceputul lui 2018, insa nu a fost stabilita si metoda de vanzare. In cazul Societatii Nationale a Sarii (Salrom), Fondul Proprietatea este cel care doreste sa vanda, in conditiile in care detine 49%. Statul ia in calcul sa cumpere pachetul de actiuni care ar urma sa fie vandut de Fondul Proprietatea. Vezi in text ce pachete de actiuni ar urma sa fie vandute.
- Vezi si documentul atasat
Guvernul a agreat ca diversificarea actionariatului in cadrul unor companii care au capital de stat, prin valorificarea de pachete minoritare, poate fi un lucru benefic pentru eficacitatea si profitabilitatea acestora, se arata in documentul obtinut de HotNews.ro. Memorandumul „Necesitatea valorificarii unor pachete de actiuni detinute de stat la societati” a fost aprobat de Guvern in sedinta din 8 septembrie 2016.
- Propunerile de privatizare ale Ministerului Energiei
Complexul Energetic Oltenia: oferta publica primara de majorare de capital (15,29%), pe piata de capital conform HG 87/2013, statul pastrand in continuare pachetul majoritar
Hidroelectrica: oferta publica primara de majorare de capital (15%), pe piata de capital conform HG 1066/2013, statul pastrand in continuare pachetul majoritar
Rompetrol: vanzarea unui pachet de actiuni de 26,7% din actiunile detinute de stat, prin licitatie publica cu strigare
- Propunerile de privatizare ale Ministerului Transporturilor
C.N. Aeroporturi Bucuresti: majorare de capital social prin emiterea de noi actiuni reprezentand 20-25% din capitalul social al companiei si vanzarea acestora prin BVB, statul pastrand in continuare o participatie majoritara
C.N. Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta: majorare de capital social prin emiterea de noi actiuni reprezentand 20-25% din capitalul social al companiei si vanzarea acestora prin BVB, statul pastrand in continuare o participatie majoritara
S.N. CFR Marfa: stabilirea pachetului de actiuni care va fi vandut si a metodei de privatizare pe baza fundamentarilor stransmise de consultantul de privatizare. In acest caz, Guvernul a aprobat in data de 15 iunie 2016 un plan de actiune pentru restructurarea companiei, urmata de demararea procesului de privatizare, incepand cu trimestru I din 2018. Astfel, dupa implementarea programului de restructurare, programat a se derula in cursul anului 2017 si emiterea de catre consultantul ce va fi selectat de catre CN CFR Marfa a opiniilor si concluziilor vizand rezultatul aplicarii masurilor de restructurare strategica, se preconizeaza modificarea/actualizarea strategiei de privatizare aprobata prin HG 46/2013 cu obtinerea tuturor avizelor necesare, inclusiv de la CSAT si Consiliul Concurentei.
- Propunerile de privatizar ale Ministerului Economiei
SANEVIT 2003 SA Arad: vanzarea pachetului de actiuni detinut 100% de stat, prin licitatie cu strigare. Procesul de vanzare de actiuni a fost initiat din 2015, iar in luna aprilie 2016 a fost reluat, prin publicarea unei noi oferte de vanzare, cu termen de depunere 30 mai 2016, neprezentandu-se niciun ofertant pana la acea data. Societatea are o situatie economico-financiara dificila, activitatea de productie fiind oprita din 2013.
Societatea Nationala a Sarii (SALROM): Avand in vedere faptul ca la SALROM, Fondul Proprietatea si-a manifestat intentia de listare a unui pachet de actiuni din participatia detinuta la aceasta societate, Ministerul Economiei a elaborat o analiza sintetica privind o potentiala listare a societatii pe BVB, precum si demersurile necesare a fi efectuate in acest sens. Societatea are un capital social de 40.936.410 lei, din care statul roman, prin Ministerul Economiei, detine 51%, iar Fondul Proprietatea 49%.
- Este necesara o lege pentru ca statul sa poata cumpara actiunile Fondului Proprietatea de la Salrom
Potrivit memoradumului, orice operatiune de listare a actiunilor Salrom se va realiza cu conditia pastrarii de catre statul roman a pachetului majoritar, respectiv o participatie de minimum 51% la capitalul social al Societatii Nationale a Sarii SA. De asemenea, se are in vedere consolidarea pozitiei statului ca actionar, prin preluarea direct de la Fondul Proprietatea a pachetului de actiuni, prin cesiunea (totala sau partiala) a acestuia.
Pentru consolidarea pozitiei statului ca actionar majoritar, in varianta in care se opteaza pentru listare, se impune clarificarea unui aspecte de ordin legislativ prin amendarea sau elaborarea unor acte normative, inclusiv exprimarea intentiei ferme de vanzare de catre Fondul Proprietatea a pachetului de actiuni, inclusiv specificarea dimensiunii pachetului de actiuni. Practic, trebuie asigurat cadrul legal, un act normativ cu putere de lege, pentru a permite statului roman sa achizitioneze pachete de actiuni, inclusiv prin intermediul pietelor de capital, sa deruleze operatiuni de preluare directa de la Fondul Proprietatea a unor pachete de actiuni, prin cesionarea totala sau partiala a acestora si pentru asigurarea surselor de finantare in acest sens.
Propunerea Agentiei Domeniilor Statului: vanzarea unor pachete minoritare de actiuni, pentru un numar de 22 de societati aflate in portofoliu prin licitatie publica cu strigare si prin negociere directa, ponderea detinuta de stat in capitalul social al acestora fiind cuprinsa intre 0,0005% si 36%.
Sumele obtinute din vanzarea actiunilor vor ramane la dispozitia companiilor: CE Oltenia, Hidroelectrica, Aeroporturi Bucuresti, CN APM Constanta si vor fi utilizate pentru finantarea investitiilor acestora
Sumele obtinute din vanzarea pachetelor de actiuni la Rompetrol, Sanevit si CFR Marfa, precum si la cele 22 soeictati ale ADS se vor vira la Trezoreria Statului, conform OUG 113/2006 privind infiintarea Fondului National de Dezvoltare. Atat guvernanta corporativa, cat si eficienta administrarii sumelor provenite din privatizare ar putea fi imbunatatite, fiind insa necesara o decizie in acest sens, avandu-se in vedere implicatiile asupa aplicarii diferitelor acte normative care stabilesc diverse destinatii pentru fondurile obtinute din privatizare.
Conform prevederilor din Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, institutiile publice impliecate aveau obligatia sa initieze procedurile legale necesare pentru derularea de oferte publice initiale sau secundare pentru pacgete de actiuni de minim 5% din actiunile detinute la unele societati, cu termen de finalizare 31 decembrie 2014.
Pana in prezent, la unele societati procedura nu a fost demarata. De exemplu la Societatea Nationala a Sarii. La altele nu a fost finalizata, exemple fiind Aeroporturi Bucuresti si Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta
Ministerul Economiei a solicitat un punct de vedere Ministerului Jusitiei cu privire la interpretarea prevederilor Legii 247/2005. Ministerul Justitiei a raspuns ca respecarea procedurilor in vederea admiterii actiunilor societatilor la tranzactionarea la bursa este obligatorie.
Ministerul Economiei considera ca prevederile legale invocate nu mai sunt in vigoare si ca acestea au vizat un subiect specific si anume regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv inainte de 1989. In acest sens, pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordarii de despagubiri, s-a infiintat Fondul Proprietatea ca un organism de plasament colectiv, sub forma unei societati de investitii de tip inchise, cu personalitate juridica si care a devenit actionar in mai multe societati detinute de stat. Prevederile trebuie interpretate in contextul legii speciale in baza careia functioneaza Fondul Proprietatea, scopul fiind acordarea de despagubiri. Legea speciala fiind de stricta interpretare, nu se poate extinde la nivel general si in sensul ca legiutorul ar obliga ca orice societate de stat sa deruleze obligatoriu o listare a 5% din participatia sa, mai considera Ministerul Economiei. Pentru solutionarea acestor probleme, se va analiza oportunitatea abrogarii aliniatului 1 al art 11, Titlul VII din Legea 247/2005 sau modificarea acestuia.
Evolutia companiilor listate deja la bursa. Opt societati cu capital majoritar de stat au fost listate pe bursa din 1997 pana in prezent: Antibiotice SA, Conpet SA, Oil Terminal, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz si IAR SA. Din analiza indicatorilor economico-financiari monitorizati de catre Ministerul Finantelor, se constata ca cele opt societati listate inregistreaza o imbunatatire a acestora.
- Fondul National de Dezvoltare: Banca Mondiala considera ca este necesara imbunatatirea administrarii sumelor provenite din privatizare
Sumele obtinute din procesul de privatizare constituie disponibilitati aflate in conturile Ministerului Finantelor deschise BNR. Soldul operativ la data de 14 iulie 2016 al disponibilitatilor din venituri din privatizare este: 1,3 miliarde lei, iar in valuta de 186 milioane dolari si 1,5 miliarde euro. Daca pana in 2006, veniturile din privatizare s-au utilizat pentru rascumpararea datoriei publice interne, odata cu aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 113/2006 privind Fondul National de Dezvoltare, aceste venituri se vireaza de catre institutiile publice implicate in privatizare in contul curent general al trezoreriei statului in lei si in contul de valuta al Ministerului Finantelor.
Sumele din Fondul National de Dezvoltare se repartizeaza unor ordonatori principali de credite numai pe vaza de hotarari ale Guvernului.
Banca Mondiala a realizat in februarie 2015 o analiza a cadrului legal si institutional aferent administrarii acestor lichiditati. Au analizat de asemenea cateva optiuni care ar putea fi urmate. Optiunile prezentate au la baza decizia de asigurare a unui cadru de guvernanta foarte clara a acestor fonduri, cu definirea unor obiective clare care sa asigure predictibilitate si transparenta in administrare, prin delegarea de responsabilitati catre institutia care urmeaza sa administreze disponibilitatile. Astfel, o concluzie este ca atat guvernanta, cat si eficienta administrarii sumelor provenite din privatizare, ar putea fi imbunatatite, fiind insa necesara o decizie in acest sens, avandu-se in vedere implicatiile asupra aplicarii/implementarii diferitelor acte normative care stabilesc destinatii pentru fondurile obtinute din privatizare.