PNRR nu este despre tăiere de panglici, dar despre ce?

Când un stat are cheltuieli cu pensiile și salariile în sistemul public în jur de 90% din resursele bugetare pe care le strânge din taxe și impozite, nevoia de reforme structurale devine indiscutabilă. Nu pot exista dezvoltare și modernizare fără investiții, iar România a cheltuit în jur de 5-6% din PIB în acest scop, în ultimii ani, cam de cinci ori mai puțin decât pe salarii și pensii. Dacă auziți tot mai des că fără banii UE și fără reformele din PNRR vom avea reale dificultăți nu doar bugetare, ci economice anul viitor, reflectați la aceste cifre și la toate clasamentele care plasează țara noastră pe ultimele locuri în Europa la multe capitole – de la infrastructură până la sănătate sau alfabetism funcțional.

PNRR este văzut ca un proiect de țară pentru că înseamnă mai mult decât o oportunitate de a atrage cele 29 miliarde de euro alocate, datorită modului în care a fost conceput ca mix între granturi și împrumuturi, mix de reforme și investiții, cu elemente de condiționalitate între investiții și reforme, cu monitorizare granulară prin ținte și jaloane și o durată limitată pentru finalizarea investițiilor.

Până acum, România a încasat circa 6,3 miliarde de euro din PNRR, reprezentând prefinanțarea și prima tranșă, urmând să mai primească alte 2,7 miliarde euro în septembrie pentru a doua cerere de plată. Însă în 2023 nu a fost depusă nicio cerere de plată din cauza întârzierilor și neîndeplinirii jaloanelor, deși a treia cerere în valoare de 3,14 miliarde euro ar fi trebuit să fie transmisă Comisiei Europene (CE) încă din primăvară.

Cea mai spinoasă problemă pentru depunerea acestei cereri este reforma pensiilor, iar CE s-a exprimat deja că nu este dispusă să negocieze reformele. Date fiind condițiile actuale, cu amânarea legii pensiilor speciale în parlament și a modificării PNRR pentru introducerea componentei REPOWEREU, se prefigurează întârzierea și pentru a patra cerere de plată care trebuia trimisă în decembrie 2023.

Citește continuarea articolului pe blogul PwC România

Articol semnat de Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România

Articol susținut de PwC România