CNA: Monitorizarea greselilor de limba a fost reluata. Realitatea TV a avut cele mai multe, in martie

Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a reluat colaborarea cu Institutul de Lingvistica pentru programul de monitorizare a greselilor de folosire a limbii romane in audiovizual, iar, potrivit raportului pentru luna martie, Realitatea Tv a inregistrat cele mai multe greseli – 22, scrie Mediafax.

Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Romane a monitorizat in luna martie numarul erorilor semnificative de folosire a limbii romane in emisiunile realizate de televiziuni si de radiouri. De asemenea, au fost analizate clipurile publicitare, dar si dublarea in romana a desenelor animate difuzate de televiziunile de nisa.

Aceasta monitorizare este efectuata ca urmare a contractului de consultanta incheiat cu CNA si a fost prezentata la sediul CNA, joi 21 aprilie, de catre Rodica Zafiu, coordonatoarea acestui proiect. La prezentarea publica a raportului au fost prezenti membrii Consiliului: Rasvan Popescu, Valentin Jucan, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu si Dorina Rusu.

Vicepresedintele CNA, Rasvan Popescu a explicat faptul ca CNA a reluat programul inceput in anul 2007 si intrerupt in 2013. Pentru acest an, vor mai fi monitorizate lunile august si noiembrie.

Fata de numarul greselilor monitorizarilor din anii trecuti, in perioada 1 martie – 31 martie 2016 au fost inregistrate mai putine greseli deoarece au fost luate in calcul doar „greselile semnificative”.

Astfel, potrivit monitorizarii, in luna martie a acestui an, cele mai multe greseli de folosire a limbii romane s-au inregistrat la Realitatea TV – 22. Clasamentul lunii martie este continuat de: B1 TV (18), Antena 3 (17), National Tv (16), Antena 1 (15), Digi 24 (15), Prima TV (14), Pro TV (13), Romania TV (9), TVR 1 (8), TVR 2 (7) si Kanal D (7).

Pe de alta parte, in luna martie, la radiourile monitorizate, Radio Romania Actualitati si Europa FM, au fost constatate doar cate trei greseli.

In raportul rezultatelor monitorizarii posturilor de radio si de televiziune in luna martie 2016, publicat pe site-ul CNA, sunt mentionate toate greselile intalnite de monitori, insa tabelul cu greselile inregistrate le contine doar pe cele grave, semnificative.

Potrivit monitorizarii, au fost inregistrate cazuri de dezacord intre subiect si predicat, cu mentiunea ca in unele situatii acest tip de greseala este favorizata de faptul ca subiectul era un substantiv colectiv, al carui sens de plural atrage si verbul in sfera pluralului.

Cateva dintre exemplele trecute in raport sunt: „cei mai afectati […] sunt personalul navigant, care-si fac datoria” (corect: cel mai afectat […] este personalul navigant, care-si face datoria), „politicul, in nebunia lor de a controla” (corect: oamenii politici, in nebunia lor de a controla), „ne-au interceptat SRI-ul si pe noi” (corect: ne-a interceptat SRI-ul si pe noi), „laptele si branza de Bradet are E.coli” (corect: laptele si branza de Bradet au E.coli), „De ce a plecat toti odata asa? S-a speriat de tine?” (corect: De ce au plecat toti odata asa? S-au speriat de tine?).

O alta greseala inregistrata a fost anacolutul (o greseala de discontinuitate sintactica): „Ando a fost un jucator care iesea la bataie, care ii placea sa ia adversarul pe piept si sa se lupte cu el” (corect: Ando a fost un jucator care iesea la bataie, caruia ii placea sa ia adversarul pe piept si sa se lupte cu el), „daca revendicarile lor nu se vor gasi rezolvari pentru ele” (corect: daca pentru revendicarile lor nu se vor gasi rezolvari), „stalpii societatii civile atat le place de mult sa se impauneze” (corect: stalpilor societatii civile atat le place de mult sa se impauneze).

Totodata, au fost inregistrate o serie de exprimari redundante, pleonastice, precum: „deocamdata, pentru moment, la revedere” (corect: deocamdata, la revedere), „eu am trecut anterior prin perioada” (corect: eu am trecut prin perioada), „ce faceau inaintasii lor in trecut” (corect: ce faceau inaintasii lor), „cel putin jumate de zodiac este afectat, dar numai in proportie de 50%” (corect: cel putin jumatate de zodiac este afectat).

Potrivit monitorizarii, folosirea cratimei pune, in continuare, destul de multe probleme. Cele mai multe greseli privesc scrierea substantivelor compuse, mai ales cu „sef” si cu „prim”. De semenea raportul cuprinde greseli de punctuatie, de pronuntie (de exemplu, rostirea gresita a literei „x”), utilizarea englezismelor si a calcurilor dupa engleza.

In luna martie 2016, au fost monitorizate (de catre echipa alcatuita din Blanca Croitor, Andreea Dinica, Ionut Geana, Dana Manea, coordonator Rodica Zafiu) 12 televiziuni (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, National TV, Antena 3, Romania TV, B1 TV, Realitatea TV si Digi 24) si doua radiouri (Radio Romania Actualitati si Europa FM), alese in functie de audienta, de acoperirea nationala, de ponderea emisiunilor informative si de dezbatere si de asumarea unui rol cultural si educativ.

S-au efectuat 300 de ore de monitorizare, urmarindu-se in primul rand transmisiunile de la orele de varf, in special emisiunile de stiri si dezbateri. La fel ca in etapele precedente, au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar interventiile verbale si mesajele scrise (titrari, crawluri) pentru care isi asuma responsabilitatea redactorii si colaboratorii posturilor respective.

Lista posturilor monitorizate in aceasta etapa corespunde, in mare masura, listelor folosite in monitorizarile din etapele precedente (in special celor din ultimele rapoarte, realizate in anul 2012), ceea ce permite comparatia si formularea de concluzii mai generale asupra calitatii limbii romane folosite in presa audiovizuala.