Business Report: Cum ajung alimentele din magazine mult mai scumpe decat la cele de la poarta fabricii; Au aparut primele randamente negative la pensii private; Fiscul nu a votat pentru numirea lui Borza ca administrator judiciar la CE Hunedoara

Au aparut primele randamente negative la pensii private! Cum vor face totusi profit fondurile de pensii in 2016. Tensiunile internationale, previziunile din ce in ce mai scazute privind economia mondiala determina directorii de investitii ai fondurile de pensii private din Romania sa isi puna toate sperantele in piata interna: titluri de stat cat mai multe, obligatiuni si poate o crestere de dobanda de politica monetara. Daca am face comparatia valorii unitare a activului net la sfarsitul lunii februarie 2016 cu luna februarie 2015 am constata ca cel putin trei fonduri de pensii private obligatorii au intrat pe randament negativ. Conform informatiilor publicate pe site-ul ASF, la finele lunii februarie 2016, randamentul fondului de pensii private obligatorii Aripi, administrat de Generali Asigurari, a fost de minus 1,67% fata de februarie 2015. Pentru aceeasi perioada, randamentul fondului de pensii administrat de BRD a fost de minus 1,64%, iar la Alico, administrat de Metropolitan Life, randamentul a fost de minus 0,5%, scrieEconomica.net.

Cum ajung alimentele din magazine mult mai scumpe decat la cele de la poarta fabricii. Numeroasele taxe suportate de producatorii romani reprezinta motivul pentru care produsele autohtone sunt mult mai scumpe decat cele din importuri, sunt de parere specialistii din industria alimentara. „Nu este normal ca un pachet de biscuiti sa plece de la producator cu pretul de 3,25 de lei si sa ajunga la raft la un pret de 9 lei”, a spus Nini Sapunaru, presedintele Comisiei de Agricultura. El chiar a dat un exemplu prin care arata ca producatorii ies in pierdere. „Spre exemplu o fabrica de lapte face un produs cu un cost de 8 lei, dar la raft ajunge la 10 lei si producatorul primeste 7 lei inapoi”, a explicat Sapunaru. Sorin Minea, presedintele Romalimenta a spus ca s-a ajuns la astfel de preturi astronomice din cauza numeroaselor taxe de la raft. „Prin zeci de taxe nu fac altceva decat sa ameteasca producatorul”, a spus Minea. Acesta chiar a dat un exemplu cum a fost dat el afara dintr-un lant de hipermarket-uri. „In urma cu 10 ani eram la Ministerul Agriculturii pentru niste discutii, iar un francez de la Auchan a spus in limba franceza ca Romania ar trebui sa fie multumita pentru ca produsele ei sunt primite in hipemarket-uri, deoarece produsele romanesti sunt proaste si nespalate. Iar eu i-am raspuns in romaneste ca mi se pare obraznic ca ma jigneste in tara mea. De atunci am fost dat afara din toate hipermarket-urile Auchan si de 10 ani produsele mele nu se mai gasesc in aceste magazine”, a povestit Minea, anuntaCapital.ro.

Identificarea unui investitor pentru CEC Bank – un proiect vechi, în studiu. Identificarea unui investitor pentru CEC Bank este un proiect mai vechi, din timpul guvernării Ponta, care se află în studiu, ne-a spus, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului. Afirmaţiile domniei sale vin în cadrul unui răspuns la solicitarea ziarului BURSA, ca explicaţie la declaraţiile făcute, zilele trecute, de Dragoş Pîslaru, consilierul premierului Dacian Cioloş pe probleme economice. Aces¬ta a afirmat, pentru o publicaţie online, că Executivul intenţionează să privatizeze, pe bursă sau cu investitor, mai multe companii de stat: „Discutăm despre pachete minoritare la companii foarte interesante. În gândirea Guvernului, în acest moment este inclusă Hidroelectrica, imediat după ce iese din insolvenţă. Este inclus CEC Bank, pentru care nu ne gândim neapărat la un IPO, dar măcar o participare strategică a unei instituţii financiare internaţionale, de tipul BERD, ca prim pas. Mai este o pleiadă de companii poate mai puţin cunoscute decât Hidroelectrica sau CEC, dar relevante în domeniul lor, cum ar fi Portul Constanţa, Aeroportul Bucureşti sau Regia de Sare – Salrom, care ar putea să aducă un pic de consistenţă unei oferte guvernamentale, începută anul aceasta şi probabil terminată anul viitor, pentru că este greu de crezut că o să terminăm listarea în acest an”, informeazaEconomica.net.

Cauza deficitului de cont curent – profitul extras din Romania, mai mare decat sumele trimise acasa de capsunari. Contul curent al balantei de plati a inregistrat pe primele doua luni din acest an un deficit de 337 milioane euro, considerabil mai mare decat in aceeasi perioada din 2015. Cauza exclusiva a acestei evolutii negative a fost aceea ca profitul extras din Romania a fost mai mare decat sumele trimise acasa de „capsunari”. Mai exact, diferenta dintre cele doua posturi ale balantei de plati a fost de 339 milioane euro. Practic, este un semnal de alarma ca Romania are tendinta de a iesi in pierdere la nivelul schimburilor externe din integrarea europeana. Este rezultatul ecuatiei prin care economia noatra s-a deschis si s-a integrat in spatiul economic unic. Ea a atras, pe aceasta cale, mai multi investitori straini, care obtin apoi profit din respectivele investitii iar unii romani au primit acces facil pe piata muncii din statele occidentale mai bogate, unde se pot obtine salarii mai mari si se pot trimite bani acasa, scrieCursdeguvernare.ro.

Statul faulteaza statul: Fiscul nu a votat pentru numirea lui Borza ca administrator judiciar la Complexul Energetic Hunedoara. Reprezentantii Fiscului nu au votat pentru numirea lui Remus Borza drept administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara, in conditiile in care Ministerul Energiei l-a propus pe acesta in speranta ca acesta va replica performanta de la Hidroelectrica si va putea salva de la faliment producatorul de energie si de carbune. Complexul Energetic Hunedoara a intrat in insolventa in luna ianuarie. Statul l-a dorit de atunci drept administrator judiciar pe Borza, dar Tribunalul Hunedoara a numit atunci firma de insolventa GMC SPRL Craiova drept administrator judiciar provizoriu. Ulterior, reprezentantii companiei de stat au contestat numirea GMC la Curtea de Apel Alba Iulia, anuntaAdevarul.

Aeroportul Otopeni, locul 3 in Europa. Aeroportul International „Henri Coanda” a fost clasat de Airports Council International-Europe pe podium in topul european al aeroporturilor care au inregistrat cea mai mare crestere a traficului aerian in luna februarie. Este vorba de categoria aeroporturilor care au avut intre cinci si 10 milioane de pasageri pe an, a treia in ordinea numarului de utilizatori. Pe primele trei locuri in aceasta categorie s-au clasat aeroporturile Berlin Schonefeld (Germania), Faro-Algarve (Portugalia) si Henri Coanda Bucuresti, urmate de Porto (Portugalia) si Larnaca (Cipru). Pentru luna februarie, la categoria aeroporturilor cu peste 25 milioane de pasageri anual, un fel de Premier League in domeniu, clasamentul se prezinta astfel: Istanbul (Sabiha Gokcen), Barcelona (El Prat), Dublin, Copenhaga si Madrid (Barajas). La categoria 10 – 25 de milioane de pasageri, pe primele locuri s-au clasat aeroporturile Bonn Cologne, Alicante, Atena, Malaga si Edinburgh, iar la categoria sub cinci milioane de pasageri, clasamentul este: Ohrid (Macedonia), Santorini (Grecia), Maribor (Slovenia), Harkov (Ucraina), Hammerfest (Norvegia), informeazaRomania Libera.

Criza petrolului trece. Cat mai are de suferit Petrom. Supraoferta de pe piata mondiala a petrolului, care a cauzat prabusirea pretului barilului cu pana la 75% de la jumatatea anului 2014 si pana in prima parte a acestui an, ar putea sa dispara in a doua jumatate a acestui an, deoarece producatorii din afara OPEC au facut deja un pas in spate, potrivit estimarilor Agentiei Internationale a Energiei. Veste buna si pentru OMV Petrom, care a suferit in 2015 prima pierdere anuala de la privatizare, de 690 milioane de lei, tocmai din cauza prabusirii pretului petrolului. „In 2015, rezultatele financiare ale Grupului au fost sever afectate de scaderea abrupta a pretului titeiului. Contributia negativa din upstream a fost partial compensata de performanta foarte buna din downstream, demonstrand beneficiile modelului nostru de afaceri integrat. Pe parcursul anului, am raspuns prompt la deterioarea fundamentelor de piata si ne-am indeplinit cu success promisiuniule de reducere a costurilor si mentinere a pozitiei competitive, concomitent cu reducerea investitiilor cu 38% fata de 2014”, a declarat, in luna februarie, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, scrieEconomica.net.