Ce face pe Lună roverul indian Pragyan și cât de mult ar trebui să se „plimbe” pe solul selenar
India a pus cu succes la polul sud lunar sonda Vikram și roverul Pragyan, rover care de joi și-a început explorarea în zona craterelor lunare unde se speră că există apă înghețată. Misiunea mai are 12 zile, iar roverul se poate deplasa cu 1 cm pe secundă.
India a reușit pe 23 august ceea ce nicio altă națiune nu a mai reușit până acum: să ducă o sondă și un rover în zona Polului Sud selenar.
La 15 ore după aselenizare, roverul numit Pragyan începea să se miște pe solul lunar, după ce părăsea, cu ajutorul unei rampe, sonda Vikram, în care fusese încorporat.
Roverul are șase roți, cântărește 27 kg și viteza maximă este de 1 cm/secundă. Se poate depărta la maxim 500 m de sonda de aterizare Vikram.
Pragyan are ca misiune cartografierea zonei și analiza chimică a distribuției diferitelor elemente din solul lunar.
Roverul se va „plimba” într-o zonă relativ plată cuprinsă între două cratere numite Manzinus C și Simpelius N.
Roverul are panouri solare și două spectrometre cu care va studia compoziția solului lunar din zona aselenizării. Roverul are propriile camere și are senzori, pentru a putea evita obstacolele, însă va rămâne în câmpul vizual al sondei Vikram și mișcările sale vor fi atent controlate.
Vikram dispune de patru instrumente la bord, unul fiind o sondă termică ce va analiza temperatura și alte proprietăți ale solului de pe Lună. Vikram are și un seismograf.
După 12 zile se va așterne umbra peste lander-ul Vikram și peste micul rover, iar misiunea se va sfârși, fiindcă cele două vehicule cosmice nu pot rezista la temperaturile de sub -200 C în noaptea selenară.
INTERVIURILE HotNews.ro