SUA lanseaza goana dupa aurul spatial, dupa promulgarea legii care stabileste ca orice material gasit de un american pe un asteroid ii apartine

Presedintele Barack Obama a semnat la finele lui noiembrie o lege care autorizeaza folosirea in scopuri comerciale a bogatiilor care se afla pe asteroizi sau pe luna, o premiera la nivel planetar, scrie AFP.

Aceasta lege, denumita „The US Commercial Space Launch Competitiveness Act” sau „Space Act”, prevede ca orice material gasit de un american sau de o companie americana pe un asteroid sau pe Luna ii apartine, a explicat Jim Dustan, avocat specializat la Mobius Legal Group.

Statele Unite se delimiteaza astfel de ideea general impartasita ca spatiul apartine tuturor si trebuie explorat in scopuri stiintifice pentru interesul comun.

„Este inceputul celei de-a doua parti a explorarii spatiale, dupa epoca prestigiului national”, rezuma Christopher Johnson, jurist la ONG-ul Secure World Foundation, care promite cooperarea internationala pentru gestionarea bogatiilor spatiului.

Pentru cetateanul american obisnuit, aceasta initiativa apare ca o noua versiune epica a cuceririi Vestului.

Dar marea provocare este pentru companii: daca marile grupuri isi evalueaza inca sansele, start-up-urile specializate in foraj si exploatare miniera trepideaza de nerabdare.

Dupa adoptarea legii, portile pentru investitii se deschid mai usor, explica Meagan Crawford de la Deep Space Industries (DSI) si Chris Lewicki de la Planetary Resources.

„Ridicand incertitudinile legale”, acest text „asigura investitorii si ne permite sa ne construim linistiti modelul economic”, declara Chris Lewicki, a carui companie a fost infiintata in 2012 de Larry Page, unul dintre fondatorii Google.

„Investitorii stiu acum ca nu isi asigura banii pe fereastra”, spune si Meagan Crawford, a carei intreprindere vrea sa stranga 3 milioane de dolari pana in februarie.

Pionieri in acest sector, cele doua companii afirma ca dispun de tehnologia necesara pentru a cuceri noul El Dorado spatial bogat in nichel, minereu de fier, aur sau platina.

Aceste bogatii ar putea fi la fel de importante pentru activitatea spatiala cum au fost zacamintele de fier din Minnesota pentru industria auto din SUA.

Primele misiuni de explorare ar urma sa inceapa in 2017 si sa dureze pana in 2019, potrivit diferitilor actori interogati de AFP.

Obiectivul va fi confirmarea informatiilor actuale disponibile in privinta a circa 1.500 de asteroizi, dintre care 10% ar fi dotati cu resurse naturale. Inceputul extractiei nu e prevazut inainte de 2020.

DSI si Planetary Resources vor sa inceapa prin exploatarea apei, continuta sub forma de gheata de asteroizi apropiati de Tera, pentru reaprovizionarea dispozitivelor spatiale cu hidrogen. Cele doua companii vizeaza construirea unei statii de reaprovizionare.

„Trimiterea a 2 tone de apa pe an in spatiu ar costa 100 de milioane de dolari. Daca reusim sa exploatam apa de acolos si sa alimentam motoarele care se afla pe orbita se deschide o enorma oportunitate”, crede Lewicki.

DSI, care pariaza pe dispunerea pe orbita a unor centrale de energie solara care sa alimenteze Tera, a conceput dispozitive spatiale de 25 de kilograme denumite „FireFlies” si sonde de 32 de kilograme, „DragonFlies”, pentru a-si concretiza ambitiile.

Planetary Resources spune ca telescoape spatiale plasate pe o orbita terestra joasa au reperat deja asteroizi promitatori.

Piata de exploatare a „aurului spatial” ar urma sa atinga 3.000 de miliarde de in 10-15 ani, cred DSI si Planetary Resources.