Semnal de alarma la Transporturi: Marile autostrazi pe bani europeni risca sa fie intarziate pentru ca au fost subfinantate puternic in noul buget

Cele mai importante autostrazi pe care le Romania le construieste in prezent si care sunt finantate pe bani europeni – autostrazile A1 Lugoj – Deva si A10 Sebes – Turda – risca sa fie intarziate substantial din cauza ca in proiectul de buget pe 2016 au primit mult mai putini bani decat ar fi necesar ca ele sa fie continuate in ritm sustinut. Pentru cele doua autostrazi s-au alocat doar o treime, respectiv un sfert, din cat ar avea nevoie, avertizeaza expertii. Alocarile s-au facut pe baza slabei executii din 2015, insa anul care se incheie a fost unul plin de tergiversari birocratice, probleme care acum sunt in mare parte rezolvate si care lasa loc unui an 2016 in care se poate lucra in forta daca exista finantare suficienta.

–

UPDATE 16:00 – Catalin Drula, Asociatia Pro Infrastructura, dupa o discutie cu premierul Ciolos:

„Am avut astazi o discutie la guvern cu premierul Dacian Ciolos. Supriza placuta a fost prezenta ministrului Transporturilor, a purtatorului de cuvant Dan Suciu si a consilierului de stat Cristian Ghinea.

Am obtinut promisiunea premierului ca va fi adaugat un articol in legea bugetului de stat care va permite finantarea integrala a proiectelor de infrastructura pe fonduri europene”, a declarat Drula pe contul sau de Facebook.

–

In cadrul proiectului de buget pe 2016, autostrada A1 Lugoj – Deva a primit circa 348 de milioane de lei, in timp ce A10 Sebes – Turda a primit o alocare de 248 de milioane de lei.

Surse guvernamentale au explicat pentru HotNews.ro ca alocarile din proiectul de buget pentru autostrazile Lugoj – Deva si Sebes – Turda sunt prea mici, insuficiente pentru continuare sustinuta a lucrarilor pe santier si finalizarea celor doua proiecte in anul urmator. Potrivit acelorasi surse, alocarile propuse de ministerul Finantelor au fost realizate pe baza executiei bugetare a proiectelor din 2015, insa acesta a fost un an in care proiectele s-au blocat prin diverse tergiversari birocratice (lipsa avizurilor de mediu sau a autorizatiilor de executie, etc), iar executia in teren a suferit.

Pentru 2016, mare parte din probleme s-au rezolvat sau pot fi rezolvate astfel incat lucrarile pe santier ar putea fi sustinute in forta, insa noile alocari financiare nu sunt suficiente pentru a continua si finaliza lucrile. Ambele proiecte au termen de finalizare prima parte a anului 2016, insa sunt in urma graficelor. Totusi, cu o buna mobilizare in teren si o finantare adecvata, cele doua proiecte ar putea fi terminate pana la finele anului 2016.

Pro Infrastructura: „Cu sumele alocate se pot plati lucrarile deja executate dupa care vom asista la sistarea lucrarilor cu consecinte dezastruoase / Ar fi nevoie de cate un miliard de lei pentru fiecare proiect”

Semnalele de alarma trase cu privire la subfinantarea autostrazilor pe bani europeni aflate in executie vin si din zona societatii civile.

„Romania are 2 proiecte majore de infrastructura rutiera in executie in prezent, Lugoj-Deva si Sebes-Turda. Impreuna valoarea celor doua este de aproximativ un miliard de euro. Din pacate, proiectul de buget prevede niste alocari mult sub necesarul pentru 2016 pentru aceste proiecte”, a declarat pentru HotNews.ro directorul executiv al Asociatiei Pro Infrastructura (API), Catalin Drula.

„Ar fi nevoie de aproximativ un miliard de lei pentru fiecare din cele doua proiecte, dar bugetul are un sfert din suma pentru Sebes-Turda si o treime pentru Lugoj-Deva. Cu sumele alocate, im mare, se pot plati lucrarile deja executate dupa care vom asista la sistarea lucrarilor cu consecinte dezastruoase: intarzierea inchiderii coridorului european Sibiu-Nadlac, somaj pentru cele cateva mii de angajati pe aceste santiere, efecte negative asupra furnizorilor locali de materiale, daune platite constructorilor si costurile de oportunitate al amanarii cu cel putin un an al acestor autostrazi”, sustine Drula.

Potrivit acestuia, ideal ar fi ca legea bugetului de stat sa permita pentru aceste proiecte majore de importanta nationala finantare in limita graficelor de executie. „Cu alte cuvinte, pentru proiectele cu finantare europeana alocarea trebuie sa fie cea necesara, avind in vedere caracterul lor prioritar si factorul de multiplicare cu contributia fondurilor europene de 75%”, a declarat Drula.

De precizat ca in noul proiect de buget alocarile financiare pentru proiectele finantate in intregime de la bugetul de stat este una foarte mare, desi o finantare similara pentru proiectele europene ar insemna practic o alocare de patru ori mai mare avand in vedere gradul de 75% cofinantare nerambursabile de la Bruxelles. Un astfel de exemplu este autostrada Transilvania si Bucuresti – Brasov unde in total s-au alocat circa 900 de milioane de lei.

„Ca solutie secundara, se pot muta banii alocati pentru proiectele cu finantare de la bugetul de stat, unde alocarea este mai generoasa anul acesta, desi discutam despre proiecte care nu sunt urgente si de acelasi nivel de importanta ca cele de pe coridoarele europene. Discutam aici de un segment din autostrada Transilvania de langa Cluj, Nadaselu-Mihaiesti, sau de capetele autostrazii Comarnic-Brasov. Asa cum spuneam, ideal ar fi ca toate aceste proiecte sa fie finantate, dar daca nu se poate, prioritate trebuie data celor pe fonduri europene.”, a declarat Drula pentru HotNews.ro

A1 Lugoj – Deva

Total: 3,5 miliarde lei

Realizat pana in decembrie 2015: 1,73 miliarde lei

Cheltuieli preliminate doar in 2015: 447 milioane lei

Alocat pentru 2016: 348 milioane lei

Necesar: ~ 1 miliard de lei

A10 Sebes – Turda

Total: 2,73 miliarde lei

Realizat pana in decembrie 2015: 642 milioane lei

Cheltuieli preliminate doar in 2015: 201 milioane lei

Alocat pentru 2016: 248 milioane lei

Necesar: ~1 miliard de lei

Bugetul pe 2016 la Transporturi: Cati bani sunt si unde se duc. Deficitul bugetar urias spulbera sansele „scenariului optimist” din Master Plan

Bugetul destinat Transporturilor e mai mic decat cel executat in 2015 cu circa 7,6%, adica 11,9 miliarde lei, fata de 12,8 miliarde lei. Din acestia, circa 9,1 miliarde de lei sunt trecuti la capitolul „Investitii publice”, mai putin fata de cele 11,6 miliade de lei cheltuieli preliminate in 2015.

Noul proiect de buget confirma insa, prin deficitul asumat de aproape 3% din PIB, ca Romania va merge pe „scenariul pesimist” din Master Planul de Transport, planificare in care pana in 2020 pentru proiectele de infrastructura ne vom baza doar pe banii nostri de la buget si pe fondurile europene din care abia daca se va reusi terminarea autostrazii Sibiu-Pitesti, a drumului expres spre Moldova si a celor cateva autostrazi incepute, dar neterminate.

Investitiile asumate in proiectul de buget destinat Transporturilor graviteaza in jurul Master Planului de Transport.

Cu toate acestea, asa cum este asumat in proiectul bugetului, deficitul foarte mare (2,95% din PIB) va bloca practic implementarea variantei „optimiste” din Master Plan, cea in care pe segmentul rutier tara noastra ar fi putut realiza mult mai multe autostrazi si drumuri expres pana in 2020. Acest lucru ar fi fost posibil daca, in cazul unui deficit bugetar tinut in frau, Romania ar fi accesat o asa numita „clauza de reforma structurala” prin care sa obtina de la Comisia Europeana o derogare de deficit de 0,5% din PIB si care sa-i permita sa contracteze un umprumut de circa 7 miliarde de euro prin care sa cofinanteze, la pachet cu fondurile europene, toate proiectele propuse.

Scenariul pesimist prevede practic ca tara noastra se va baza pana in 2020 doar pe bugetul propriu si pe banii europeni din noul exercitiu financiar, adica aproape cat sa ne ajunga sa ducem la capat proiectele deja in curs sau intarziate, autostrada Sibiu – Pitesti, drumul expres spre Moldova si, poate, si centura de Sud a Capitalei (ca proiecte majore).