Bugetul pe 2016 la Transporturi: Cati bani sunt si unde se duc. Deficitul bugetar urias spulbera sansele "scenariului optimist" din Master Plan

Bugetul destinat Transporturilor e mai mic decat cel executat in 2015 cu circa 7,6%, adica 11,9 miliarde lei, fata de 12,8 miliarde lei. Din acestia, circa 9,1 miliarde de lei sunt trecuti la capitolul „Investitii publice”. Noul proiect de buget confirma insa, prin deficitul asumat de aproape 3% din PIB, ca Romania va merge pe „scenariul pesimist” din Master Planul de Transport, planificare in care pana in 2020 pentru proiectele de infrastructura ne vom baza doar pe banii nostri de la buget si pe fondurile europene din care abia daca se va reusi terminarea autostrazii Sibiu-Pitesti, a drumului expres spre Moldova si a celor cateva autostrazi incepute, dar neterminate.

Per total, bugetul destinat Transporturilor e mai mic decat cel executat in 2015 cu circa 7,6%, adica 11,9 miliarde lei, fata de 12,8 miliarde lei. Din acestia, circa 9,1 miliarde de lei sunt trecuti la capitolul „Investitii publice”, mai putin fata de cele 11,6 miliade de lei cheltuieli preliminate in 2015. Consulta aici proiectul de buget pentru Ministerul Transporturilor pe 2016 (.pdf, 2,6 MB)

Deficitul pe 2016: 2,95% >> Romania va merge pe „scenariul pesimist” al Master Planului

Investitiile asumate in proiectul de buget destinat Transporturilor graviteaza in jurul Master Planului de Transport.

Cu toate acestea, asa cum este asumat in proiectul bugetului, deficitul foarte mare (2,95% din PIB) va bloca practic implementarea variantei „optimiste” din Master Plan, cea in care pe segmentul rutier tara noastra ar fi putut realiza mult mai multe autostrazi si drumuri expres pana in 2020. Acest lucru ar fi fost posibil daca, in cazul unui deficit bugetar tinut in frau, Romania ar fi accesat o asa numita „clauza de reforma structurala” prin care sa obtina de la Comisia Europeana o derogare de deficit de 0,5% din PIB si care sa-i permita sa contracteze un umprumut de circa 7 miliarde de euro prin care sa cofinanteze, la pachet cu fondurile europene, toate proiectele propuse.

Scenariul pesimist prevede practic ca tara noastra se va baza pana in 2020 doar pe bugetul propriu si pe banii europeni din noul exercitiu financiar, adica aproape cat sa ne ajunga sa ducem la capat proiectele deja in curs sau intarziate, autostrada Sibiu – Pitesti, drumul expres spre Moldova si, poate, si centura de Sud a Capitalei (ca proiecte majore).

Despre cele doua „scenarii” din Master Plan si ce presupun in detaliu ele puteti citi mai jos:

Bruxelles-ul a acceptat varianta finala a Master Planului de Transport. Scenariul optimist cere Romaniei reforme si aduce 6 autostrazi, scenariul pesimist pastreaza haosul din Transporturi si aduce doar Sibiu – Pitesti si un ciot de drum expres

Proiectele prioritare ale MT pentru anul 2016 si perspectiva 2017-2019

Infrastructura rutiera

– continuarea lucrarilor la autostrada Lugoj – Deva; autostrada Timisoara – Lugoj si a variantei de ocolire Timisoara; autostrada Orastie – Sibiu

– continuarea lucrarilor la autostrada Transilvania (n.r. Gilau – Nadaselu-Mihaiesti, Suplacu de Barcau – Bors si Campia Turzii – Tg. Mures)

– revizuirea documentatiei tehnico-economice si inceperea lucrarilor pentru autostrata Pitesti-Sibiu

– realizarea coridoarelor de legatura cu autostrazile, prin intermediul drumurilor europene si drumurilor expres

– continuarea programului de constructie a variantelor de ocolire(ex: Targu Mures, Bacau, Carei, Craiova Sud, Targu Jiu, Caracal , Comarnic , Busteni, Campina, Mihaileşti, Săcuieni) [n.r. in mod curios din enumerarea propusa lipseste Centura Sucevei, un proiect pe jumatate gata, dar ramas fara constructor, desi e inceput inca din 2008].

– reabilitare poduri si pasaje (ex: reabilitare pod Giurgiu peste Dunare, pasaje supraterane peste drumul de centura al municipiului Oradea).

Principalele proiecte pe fonduri europene sunt: autostrada Lugoj – Deva; autostrada Timisoara- Lugoj si a variantei de ocolire Timisoara, autostrada Orastie – Sibiu, autostrada Transilvania [n.r. Campia Turzii – Tg Mures], autostrada Pitesti-Sibiu, variantele de ocolire Targu Mures, Bacau, Carei, Craiova Sud, Targu Jiu, Caracal, Mihaileşti, Săcuieni).

Din enumerarea de proiecte propusa in document lipseste in mod curios autostrada Sebes – Turda, si ea un proiect in derulare tot pe fonduri europene.

Bugetul catorva din proiectele principale pe rutier:

– A1 Lugoj – Deva: 348 milioane lei

– A1 Timisoara – Lugoj: 34 milioane lei

– A1 Orastie – Sibiu: 20 milioane lei

– A10 Sebes – Turda: 247 milioane lei

– Autostrada A3 – Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Brasov: 210 milioane lei

– Autostrada A3 – Tg Mures – Campia Turzii, Gilau – Mihaiesti si Suplacu de Barcau – Bors: 680 milioane lei

– Centura Capitalei pe Zona de Nord intre DN2 si A2 si DN7 si A1: 72 milioane lei

– Largirea la 4 benzi a Centurii Sud Bucuresti: 30 milioane lei

– Autostrada de Centura Bucuresti: 5 milioane lei

– Varianta de Ocolire Bacau: 80 milioane lei

– Varianta Ocolire Targu Jiu – 104 milioane lei

– Variante de Ocolire Suceava – 45 milioane lei

– Pasajele de pe centura Arad ce zac neterminate de ani intregi primesc 12, respectiv 8 milioane de lei in 2015…

– Centura Radauti: 20 milioane lei

– Varianta ocolire Caracal: 26 milioane lei

Infrastructura feroviara

– modernizarea/reabilitarea liniei de cale ferata Frontiera – Curtici- Arad – Simeria- Coslariu -Sighisoara

– modernizarea a 30 de statii de cale ferată dintre care 16 statii CF se afla in executie (ex: Ramnicu Valcea, Tg. Mures)

– modernizarea instalatiilor pentru cresterea sigurantei circulatiei – proiectul pilot de implementare a Sistemului Feroviar European de Management al Traficului nivel 2 (ERTMS nivel 2)

– dezvoltarea transportului de tip RO-LA si a platformelor de transport intermodal.

Principalele proiecte pe fonduri europene fiind: reabilitarea liniei de cale ferata Frontiera – Curtici- Arad –Simeria- Coslariu –Sighisoara si modernizarea a 30 de statii de cale ferată.

Bugetul celor mai importante proiecte:

– Coridorul IV feroviar – Frontiera-Curtici-Arad-km 614 (tronsonul 1): 150 milioane lei

– Coridorul IV feroviar – Coslariu – Simeria: 291 milioane lei

– Coridorul IV feroviar – Coslariu – Sighisoara: 250 milioane lei

Metrou

– extinderea retelei de metrou prin executia tronsoanelor: 1 Mai-Laminorului-Lac Strauleşti; Drumul Taberei-Universitate-Pantelimon;

– achizitia de material rulant pentru innoirea parcului existent cat si dotarea noilor magistrale de metrou cu trenuri

In cadrul bugetului, proiectul M5 Drumul – Taberei – Universitate primeste o alocare de 492 milioane lei, iar M4 primeste o alocare de 270 milioane lei. Tronsonul M5 Universitate – Pantelimon primeste 212 milioane de lei in 2015.

Infrastructura aeriana

– continuarea implementarii programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse in reteaua centrala de transport europeana (TEN-T), respectiv, Aeroporturi Bucuresti si Aeroportul International Traian Vuia – Timisoara;

– sprijinirea programelor de dezvoltare si modernizare a infrastructurii aeroportuare la aeroporturile regionale, inclusiv a accesarii de fonduri europene, astfel incat aceste aeroporturi sa ofere conditii pentru dezvoltarea traficului de pasageri si marfuri si sa se transforme în reali poli de dezvoltare regionala;

– finantarea functionarii si mentinerii standardelor de siguranta si securitate pe Aeroportul International Mihail Kogalniceanu Constanta, avand in vedere caracterul strategic al acestui aeroport;

– continuarea procesului de eficientizare a companiei TAROM si de pregatire a acesteia pentru privatizare, in conditii de piata favorabile;

– continuarea procesului de implementare a conceptului de Bloc Functional de Spatiu Aerian instituit intre România si Republica Bulgaria (DANUBE FAB)

– sprijinirea implementarii unor proiecte avand ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera în domeniul aviatiei civile

– continuarea proiectului de investitii al ROMATSA privind instalarea si modernizarea sistemului de aterizare instrumentală (ILS)

Infrastructura navala

– lucrari de infrastructura in vederea dezvoltarii de terminale specializate in portul Constanta Sud – Mol 3S și 4S în portul Constanta

– platforma industriala in portul Constanta Sud

– îmbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi şi Braila, km 375- km 175

– modernizare ecluze – echipamente si instalatii la Canalul Dunare – Marea Neagra si Poarta Alba Midia – Navodari

– modernizarea porturilor dunarene si dezvoltarea acestora ca centre logistice intermodale (Giurgiu, Corabia, Galati), proiecte de modernizare finantate din fonduri europene.

Transport Intermodal

– realizarea de centre intermodale prin accesarea unor proiecte cu finantare europeana (locatii prioritare: Bucuresti, Timisoara, Oradea, Cluj-Napoca, Bacau).

–