ANALIZA Comentarii la programul guvernului Ciolos pentru comunicatii electronice

Potrivit HotNews.ro din 17 nov 2015 noul Guvern condus de Dacian Ciolos a propus pentru ministerul comunicatiilor, 8 linii de actiune pentru urmatorul an:

– Initierea proiectelor din Agenda Digitala si pregatirea unui proces de absorbtie eficienta.

– Intarirea guvernantei corporative la Posta Romana si Telekom la nivelul celor mai bune practici internationale si continuarea proceselor de privatizare dupa identificarea celor mai bune optiuni.

– Utilizarea fondurilor structurale pentru pentru dezvoltarea internetului fix de banda larga, sprijinirea implementarii proiectului RONET.

– Sprijinirea realizarii interoperabilitatii la nivel national, coordonata cu UE pentru eficientizarea activitatilor publicein sensul oferirii de servicii digitale cetatenilor.

– Pasi concreti spre eliminarea ‘granitei telecom’ cu Republica Moldova – Acord de roaming guvernamental.

– Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de eGuvernare.

– Sprijinirea proiectului Ghiseului Unic.

– Imbunatatirea normelor, procedurilor si mecanismelor necesare MSI pentru dezvoltarea sectorului comertului electronic.

Cele mai multe dintre obiective arata continutate in proiectele in derulare ale ministerului.

Referitor la administrarea activelor pe care Romania le detine in telecomunicatii lista propusa ar trebui sa inceapa cu S.N. Radiocomunicatii.

Daca la Telekom guvernanta corporativa este datorata in principal actionarului majoritat, OTE, ministerul ar putea ajuta trimitand reprezentati reprezentativi (economisti de prestigiu) in consiliile de administratie Telekom si Telekom Mobile, specialisti care inteleg industria, pozitia operatorilor, afacerea si nu figuranti provenind de la Ministerul Agriculturii, de la cancelaria primului ministru, sau de la Ministerului Tineretului si Sportului. Reprezentatii trimisi de minister in aceste consilii de administratie sunt fata in fata cu profesionisti cu zeci de ani de experienta in afaceri si in telecomunicatii din partea OTE si Deutsche Telekom trebuind sa inteleaga ce se discuta si sa apere pozitia Romaniei, lucru delicat atunci cand esti actionar minoritar. Ministerul ar mai trebui sa ia si o decizie si fata de vanzarea unui pachet de actiuni RomTelekom.

Nu zic ca este momentul cel mai potrivit a vinde, dar este a treia sau a patra oara cand se incearca vanzarea unui pachet de actiuni, iar aceasta nu denota seriozitate. Aceasta ultima tentativa a inceput acum doi ani prin angajarea grupului de consultanti si guvernul ar trebui sa decida ce face. Comunicate de genul ‘nu am primit raportul consultantilor’, repetate periodic nu mai sunt credibile, consultantii fiind evident interesati sa vanda actiuni RomTelekom pentru a-si incasa onorariul. Fuziunea RomTelekom – Cosmote este in curs si poate ajuta la marirea valorii actiunilor detinute de stat. S-ar putea vinde un pachet de circa 20% pe bursa (Bucuresti si Londra, de exemplu) pentru un proces transparent, statul ramanand cu un pachet de circa 25%, listarea fiind si o evaluare a operatorului.

In cazul in care se va vinde un pachet de actiuni RomTelekom ar trebui ca rezultatul vanzarii sa ramana la dispozitia ministerului pentru dezvoltarea telecomunicatiilor si a societatii informationale (proiect pilot Smart City, conectarea Romaniei la retele de mare viteza, etc.). Ar fi pacat ca aceste fonduri sa alimenteze, ca pana acum, gaurile negre ale economiei nationale sau sa mareasca salarii si pensii in anul electoral 2016.

Problemele mult mai mari sunt la companiile detinute de stat in totalitate. SN Radiocomunicatii are mari probleme si ii trebuie o echipa capabila sa o restructureze, sa o transforme intr-un competitor. In Romania, procesul de tranzitie de la emisia analogica terestra de televiziune la emisia digitala terestra trebuia sa se incheie pana la 17 iunie 2015, conform Acordului Geneva 2006 semnat de Romania si Strategiei adoptate de Guvern. La 17 iunie 2015, orice transmisie analogica terestra trebuia sa inceteze si sa fie inlocuita cu transmisia digitala terestra. Acest lucru nu s-a intamplat, esecul SN Radiocomunicatii in a achizitiona echipamentul si finaliza tranzitia, cu largul concurs al ministerului care a amanat de mai multe ori anceperea procesului, nu este o nota buna pentru Romania tara membra a UE.

Radiocomunicatii mai are si o linie de afacere bazata pe tehnologia WiMax, tehnologie ce a pierdut competitia cu alte familii tehnologice din care motiv multi operatori din lume au inchis astfel de retele. O analiza a operatorului si a industriei ar putea releva alte linii de afaceri care sa contribuie la relansarea sa.

Nici Posta Romana nu sta prea bine, un argument fiind si esecul vanzarii unui pachet de actiuni catre un partener strategic. In decursul timpului s-a incercat si uneori adaugat noi linii de afaceri care sa foloseasca reteaua sa nationala de distributie. Un proiect care a fost discutat de mai multe ori si la care s-a renuntat tot de mai multe ori a fost crearea unui operator mobil virtual, afacere pe care o gasim la alte entitati postale nationale din Europa.

Acordul de roaming cu Moldova este un lucru bun, dar pare mai degraba de competenta ANCOM, care are, prin grupul regional, inca o modalitate de abordare.

As mai adauga la aceste obiective si unul nou care se refera la un proiect ‘Smart city’. Conceptul ‘Smart city’, la moda in intreaga lume in ultima vreme, isi propune comunitati agreabile cu consum (timp, energie, bani, etc.) minimizat, confort sporit folosind comunicatiile electronice. In mandatul de un an al noului guvern s-ar putea incepe un astfel de proiect dupa modelul altor state mai dezvolate alocand fonduri (de ex. de la vanzarea unui pachet de actiuni RomTelekom) si alegand pentru implementare un oras mai mic, Ramnicu Valcea, de exemplu, un oras deja ‘smart’ daca ne amintim de hackerii sai.