Centrul pentru Jurnalism Independent si Conventia Organizatiilor de Media critica proiectul de Lege a achizitiilor publice: Elimina complet orice referire la contractele de publicitate media, anihiland 10 ani de transparenta

​Centrul pentru Jurnalism Independent și Convenția Organizațiilor de Media critica proiectul de Lege a achizițiilor publice, sustinand ca acesta „elimină complet orice referire la contractele de publicitate media, anihilând 10 ani de transparență pe o piață recunoscută drept puternic concurențială, marcată de arbitrar și de influențe politice. Totodată, actualul proiect normativ nu mai prevede caracterul de document de interes public al dosarului de achiziție. Cerem inițiatorilor textului să corecteze aceste lacune și să restabilească transparența în procesul de achiziții și accesul cetățenilor la informații.”

Centrul pentru Jurnalism Independent și Convenția Organizațiilor de Media arata ca au acționat, încă din anul 2002, în direcția monitorizării cheltuielilor publice cu publicitatea, alarmate de utilizarea netransparentă și discreționară a acestor fonduri de către autoritățile publice.

„Prevederile referitoare la obligațiile de transparență impuse autorităților publice care achiziționează contracte de publicitate au fost încorporate în Secțiunea a VI-a a OUG 32/2006, articolul 58. În esență, autoritățile publice aveau obligația de a publica un anunţ de participare şi un anunţ de atribuire în sistemul informatic de utilitate publică disponibil pe internet, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de internet. Acest anunț trebuia însoțit de un referat de oportunitate și urmat, la 120 de zile de la terminarea contractului de servicii de publicitate, de un raport de evaluare a impactului.

Aceste dispoziții au fost detaliate prin ordinul ANRMAP 183/2006, care preciza câteva criterii obiective pentru evaluarea ofertelor de publicitate. Ordinul a adus un plus de ordine, predictibilitate și responsabilitate în piața de publicitate publică, estimată la circa 8-10% din întregul pieței de publicitate la nivelul anilor 2005-2006.

În 2010, ordinul 183/2006 a fost abrogat, cu promisiunea ANRMAP de a adopta imediat un alt ordin similar, actualizat, care să permită o mai bună monitorizare a cheltuielilor publice. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Mai mult, plafonul pentru alocarea directă a acestui tip de contracte a fost crescut, de la 5.000 de euro (în 2006) la 30.000 de euro (în 2012), prin alinierea la prevederile generale a legislației privind achizițiile publice. Această creștere s-a făcut sub pretextul sporirii capacității de absorbție a fondurilor europene. Obligațiile de transparență și responsabilitate au fost, însă, păstrate.

Prezentul proiect de Lege a achizițiilor publice elimină complet orice referire la contractele de publicitate media, anihilând 10 ani de transparență pe o piață recunoscută drept puternic concurențială, marcată de arbitrar și de influențe politice.

Mai mult, textul proiectului exceptează de la aplicarea procedurilor cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii media, sau contractelor pentru spațiu de emisie sau furnizarea de programe care sunt atribuite furnizorilor de servicii media – deschizând larg calea unor posibile abuzuri privind cumpărarea din bani publici de produse editoriale sau de timpi de antenă.

Într-adevăr, o astfel de excepție explicită este conținută de Directiva Europeană DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE. Doar că această excepție trebuie interpretată ca excepție de la reglementarea comună la nivel european (care nu este posibilă, din rațiuni socio-culturale), și în nici un caz ca obligație de a introduce o excepție similară la nivel național.

Un studiu [i]al CJI, dat publicității în iunie 2014 relevă că, în 2013, Uniunea Europeană era principalul cumpărător de publicitate din România, cu achiziții de peste 70 milioane de euro, derulate în proiecte cu finanțare nerambursabilă din fonduri structurale și de coeziune. Aceasta cifră reprezintă circa 90% din fondurile de publicitate publică și 20-25% din piața totală de publicitate. Studiul mai relevă că, în România, controlul asupra acestor fonduri este slab, transparența alocării și utilizării lor este scăzută și că există un evident risc de fraudă, de alocare preferențială și de utilizare neperformantă a fondurilor publice.

În aceste condiții, eliminarea obligațiilor de transparență, exceptarea produselor media și a timpilor de antenă de la orice procedură de achiziție și eliminarea caracterului explicit de document de interes public sunt decizii extrem de periculoase pentru echilibrul sectorului mass-media și pentru eforturile de combatere a corupției. Ele merg împotriva filosofiei de deschidere, transparență și responsabilitate a utilizării banului public într-o țară care se află pe ultimele locuri din Europa în privința folosirii oneste și eficiente a fondurilor publice. Mai mult, decizia survine într-un an electoral și în condițiile în care Guvernul și-a asumat deja o schemă de ajutor de stat pentru unii radiodifuzori. Considerăm că Legea achizițiilor publice trebuie să fie un cadrul tehnic, neutru, depolitizat care să urmărească interesul public, și nu interese de partid sau de grup.

Insistăm, de aceea, pentru păstrarea în textul legii a prevederilor privind transparența achizițiilor de publicitate publică și accesul liber la dosarele de achiziții.

Legea achizițiilor publice este foarte importantă, de aceea considerăm că perioada de 10 zile destinată dezbaterii publice este insuficientă și solicităm ANRMAP extinderea termenului la 30 de zile.”