Business Report: De ce marile magazine nu vand legume romanesti: "Imaginati-va cum fiecare mic producator vine cu masina lui la depozit"; Romania si exportul materiilor prime; studiu de caz – lemnul; Intram in furtuna noii crize si nu avem barci de salvare
De ce marile magazine nu vand legume romanesti: „Imaginati-va cum fiecare mic producator vine cu masina lui la depozit” Retailerii moderni si producatorii agricoli din Romania sunt de ani buni cantonati in aceeasi situatie paradoxala: ambele tabere isi doresc si au beneficii colaborand, dar acest lucru nu se intampla. Veriga lipsa se numeste logistica, care nu poate exista daca fermierii nu incep sa se asocieze. „Noi ne dorim sa cumparam de la producatorii romani, dar nu putem, pentru ca nu exista infrastructura necesara”, este cel mai simplu raspuns la intrebarea de ce nu gasim legume si fructe romanesti in magazinele moderne din Romania. Declaratia apartine lui Calin Costinas, Deputy General manager Profi Rom Food, compania detinuta de fondul de investitii polonez Enterprise Investors care opereaza cele 138 de supermarketuri Profi la nivel national si care a ajuns sa importe sub 4% din produsele alimentare si non alimentare prezente in magazinele sale, scrie Economica.net.
Romania si exportul materiilor prime; studiu de caz – lemnul Disputele referitoare la exploatarea lemnului a adus in atentie modul in care Romania isi exploateaza materiile prime si in ce masura contribuie acestea la dezvoltarea economica a tarii. De aceea, am preluat si centralizat datele furnizate de statistica oficiala, pentru a dimenisiona corect problemele aflate in dezbatere si implicatiile mai largi, la nivelul intregului ansamblu macroeconomic. Trebuie mentionate insa, in acest context, si principiile de piata la care e aliniata economia Romaniei: in genere, exporturile nu pot fi reduse sau chiar interzise „din pix”, libera circulatie a marfurilor fiind un astfel de principiu la care Romania este semnatara prin apartenenta la Uniunea Europeana, iar solutiile sunt de alta natura decat cele de marketing politic, scrie Cursdeguvernare.ro.
Gheorghe Piperea: „Imprumutatul va imparti riscul scaderii valorii proprietatii cu banca” Nu mai putin de 156 de parlamentari sustin un proiect de lege prin care persoanele fizice care nu isi mai pot plati ratele la banca sa poata transfera bunul ipotecat in favoarea bancii, iar datoria sa se stinga, potrivit deputatului PNL Daniel Zamfir. „In principal, proiectul de lege isi propune sa protejeze debitorii contractelor de credit de abuzurile cesionarilor de creante si, in egala masura, sa partajeze, intr-un mod cat mai echitabil, riscurile devalorizarii bunului intre creditor si debitor”, a transmis avocatul Gheorghe Piperea, care a lucrat la elaborarea proiectului. Un grup aparte de clienti care ar beneficia de o astfel de lege al fi cei cu credite in franci elvetieni, loviti in urma aprecierii CHF, informeaza Bursa.ro.
Intram in furtuna noii crize si nu avem barci de salvare Economia globala se apropie de o noua recesiune, iar autoritatile au ramas fara politici de raspuns, afirma Stephen king, economistul-sef al celei mai mari banci britanice. „Sunt fortat sa recunosc faptul ca barcile de salvare nu sunt cu noi.” O veste proasta de la cea mai mare banca din Marea Britanie: criza din anul 2008 nu a fost rezolvata, ci numai amanata. „Avem o problema titanica”, se cheama materialul intocmit de Stephen King, economist-sef al HSBC si preluat de portalul financiar Zero Hedge. Deja am parcurs sase ani de revenire economica, iar tarile industrializate sunt mai aproape de noua recesiune decat de precedenta, avertizeaza el. Acum insa avem dezavantajul ca autoritatile nu mai sunt in masura sa acorde noi stimuli, scrie Capital.
Audi loveste din nou. A produs primul lot de benzina ecologica La finalul anului trecut, Audi a anuntat demararea unui proiect pilot care prevedea productia de motorina ecologica din energie electrica, apa si aer. Luna trecuta, producatorul german a produs cu succes primul lot de motorina ecologica, iar astazi, nemtii lovesc din nou. Acestia au reusit sa produca „e-benzin”, o versiune ecologica a benzinei clasice. Produsul a fost conceput fara folosirea combustibililor fosili, iar cifra octanica anuntata de producatorul german este de 100. In plus, lipsa sulfului si a benzenului duce la un proces de ardere extrem de curat, ceea ce inseamna ca motoarele cu raport de compresie ridicat vor putea utiliza fara nicio problema produsul „e-benzin”, anunta Auto-Bild.ro.
Titlurile de stat, trecerea la euro si miza pentru populatie In urmatoarele trei luni, vor ajunge la scadenta trei emisiuni de obligatiuni de stat pe termen lung, emise pe zece ani la dobanzi de peste 7% pe an. „Rostogolirea” lor la un nivel de randament semnificativ redus ar trebui sa se constituie intr-un semnal de confirmare a indeplinirii de catre Romania a unuia dintre criteriile de la Maastricht. Reamintim ca unul dintre cele cinci criterii de convergenta nominala de la Maastricht impune un nivel de maxim doua procente peste media randamentelor la obligatiunile de stat pe zece ani in cele trei state membre UE cu cea mai mica inflatie armonizata ( excluderi din calcul ale unor state se pot aplica in conditii speciale, cu acces dificil la pietele financiare). Finantarea necesarului de bani al statului se face prin emiterea de certificate de trezorerie si prin obligatiuni de stat, informeaza Cursdeguvernare.ro.
Alro Slatina: Daca statul nu reducea nivelul ecotaxelor, inchideam fabrica. Producatorul de aluminiu a revenit pe profit Odata scapata de povara platii certificatelor verzi pentru industria energiilor regenerabile, fabrica slatineana a revenit pe profit, dupa trei ani de pierderi Producatorul roman de aluminiu Alro Slatina a platit, in ultimii trei ani, 170 de milioane de dolari pe ecotaxe, contributia pentru sprijinirea energiilor regenerabile si contributia pentru cogenerare, ceea ce facut ca fabrica sa produca pierderi de peste 100 de milioane de dolari. Inca un an in care aceste ecotaxe ar fi ramas la nivelul de dinainte de 1 ianuarie 2015, si fabrica din Slatina ar fi tras obloanele, pentru ca actionariatul nu ar mai fi suportat inca un an de pierderi, a spus Gheorghe Dobra, directorul Alro, informeaza Economica.net.