CRPE: Romania trebuie sa sustina clauza de protectie a investitorilor din TTIP, pentru a se proteja in fata fratilor Micula, a RMGC sau a Schweighofer

Romania ar trebui sa se alature Poloniei si sa sustina adoptarea viitorului Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) SUA – UE, cu tot cu clauza de protectie a investitorilor straini ISDS, pentru ca tocmai aceasta va ajuta la protejarea statului roman in fata unor investitori straini, cum sunt fratii Micula, RMGC sau Schweighofer, sustine Centrul Roman de Politici Europene (CRPE), intr-un set de analize publicate marti.

Conform CRPE, prin noile sisteme ISDS – de rezolvare a litigiilor intre state si investitorii straini -, elaborate pe de-o parte de SUA si pe de alta parte de Uniunea Europeana, investitorii straini nu s-ar mai mai bucura de un grad de protectie atat de mare in fata statului roman cum se bucura in baza actualelor acordului bilaterale de investitii si liber schimb, incheiate de Romania cu unele state UE inca de dinainte de aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana.

„Raportul CRPE recomanda Romaniei sa se alature Poloniei in a sustine o clauza pentru investitii in TTIP, tocmai pentru ca ar proteja statul roman de initierea unor asemenea procese”, se arata intr-un comunicat emis de acest think tank.

Cum isi justifica CRPE pozitia pro ISDS si TTIP:

• „CRPE atrage atentia ca cel mai spinos subiect pe marginea TTIP gaseste Romania (si alte state din Estul UE) intr-o pozitie diferita de tarile UE din Vest.
• Romania are deja tratate bilaterale de protejare a investitiilor cu SUA si cu alte 20 de tari din UE. In cursul actualelor negocieri, Comisia Europeana si Administratia Obama au propus conditionari stricte pentru investitori inainte de a apela la curti de arbitraj.
• Mai mult, intr-un recent concept paper (publicat pe 5 mai 2015), Comisia propune crearea unei curti internationale specializate. Cu alte cuvinte, UE si SUA creeaza, prin negocierile TTIP, noi standarde internationale prin care statele sunt protejate de amenintarile nefondate ale investitorilor (cum au fost cazurile RMGC sau  HolzindustrieSchweighofer).
• Tot sub noile conditii negociate in cadrul TTIP, o companie trebuie sa aiba activitate consistenta intr-un stat pentru a fi considerata investitor din acea tara.
• Daca conditiile din TTIP ar fi azi in vigoare, cazurile Dinu Patriciu (investitor olandez formal) vs. Romania sau fratii Micula (investitori suedezi formal) vs. Romania nu ar fi fost acceptabile (si acestea sunt singurele cazuri pierdute de Romania la o curte arbitrala, sub actualele tratate aflate in vigoare semnate de statul roman in anii 90)”.

Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), negociat in prezent de Comisia Europeana cu Guvernul SUA, ar urma sa fie cel mai mare acord economic si strategic de pe Glob.

Intr-o serie intreaga de analize, CRPE enumera mai multe avantaje economice si strategice pe care Romania le-ar putea obtine prin viitorul acord gigant intre UE si SUA:

• Potrivit Centrului Roman de Politici Europene, viitorul TTIP ar putea creste produsul intern brut al Romaniei cu aproximativ 0,25% pe an. Calculele sunt cuprinse in Policy paperul „Impactul economic al Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii asupra Romaniei”, avandu-i ca autori pe Lucian Cernat si Csilla Lakatos.
• Potrivit acestora, in functie de rata de schimb, in urmatorii 12 ani, cresterea in PIB ar insemna 400 ￢ 500 milioane de dolari anual.
• „In acelasi timp, balanta comerciala a Romaniei cu SUA este de asteptat sa se imbunatateasca dat fiind ca exporturile bilaterale ar putea creste cu aproape 35%, iar importurile cu 25%. Tot in functie de rata de schimb, cresterea exporturilor romanesti se va situa intre 800 milioane si un miliard de dolari incepand cu 2027”, sustine CRPE.
• Intr-o a doua analiza, ￢Romania si negocierile comerciale UE ￢ SUA ￢ schita pentru o pozitie de taraa￢, Cristian Ghinea, directorul CRPE, arata ca, pe langa calculele matematice de impact, TTIP este si o tema cu anvergura strategica.
• Conform sefului CRPE, America e angajata in negocieri comerciale cu zona Pacificului, iar Europa are nevoie de TTIP pentru a fi la masa de joc cand se fac noile reguli comerciale mondiale.
• Raportul CRPE mai afirma ca, in contradictie cu ceea ce clameaza criticii TTIP, negocierile curente sunt mai transparente decat orice alte negocieri comerciale din istorie: mandatele de negociere ale Comisiei sunt publice iar dubla verificare democratica este asigurata prin guvernele nationale si prin Parlamentul European.
• De asemenea, miza TTIP e in primul rand eliminarea barierelor non-tarifare, care afecteaza disproportionat firmele mici si mijlocii.
• O alta concluzie a raportului CRPE este cea privind potentialul de cresterea a productiei pe lantul valoric intra-companie.
• TTIP va elimina obstacolele din calea acestui comert intre filialele transatlantice ale aceleiasi companii, fiind o sansa pentru Romania de a trece la o noua generatie de investitii straine, de la cele care doar produc pentru piata interna la cele care importa ￢ cresc valoarea si re-exporta. Acesta ar trebui sa fie un punct cheie pentru industrializarea Romaniei.
• De asemenea, raportul CRPE recomanda Romaniei sa sustina existenta unui capitol dedicat energiei in TTIP prin care SUA sa permita exportul de energie spre UE, in schimb europenii sa deschida companiile energetice nationale pentru parteneriate cu gigantii energetici americani.